Deși cercetătorii au fost în mare parte preocupați până acum de anticorpi, unii oameni de știință au început să se gândească dacă nu cumva există și o altă formă de imunitate ce poate ajuta în criza COVID-19.
Este vorba despre cea oferită de celulele T, relatează BBC într-un amplu articol dedicat acestui tip de celule.
În vreme ce unele studii arată că anticorpii împotriva coronavirusului dobândiți prin boală ar putea fi pierduți după doar 3 luni, la orizont a apărut o nouă speranță: enigmatica celulă T, scrie sursa citată.
Celulele T sunt un tip de limfocite (celule albe ale sângelui), care se dezvoltă în glanda timus (de aici vine și numele lor de celule T), și care joacă un rol central în răspunsul imunitar în fața infecțiilor.
Scopul principal al celulelor T este de a identifica și ucide agenții patogeni care infectează celulele unui organism. Ele fac acest lucru folosindu-se de proteinele de la suprafața lor, care se pot lega de proteinele de la suprafața agenților patogeni. Potrivit BBC, fiecare celulă T este foarte specifică, existând trilioane de posibile versiuni ale suprafețelor cu proteine, fiecare putând să recunoască un agent patogen diferit.
Deoarece celulele T pot rămâne în sânge timp de mai mulți ani după o infecție, ele contribuie la „memoria pe termen lung” a sistemului imunitar și îi permit să reacționeze mai repede atunci când este expus din nou la un patogen pe care l-a mai întâlnit.
Mai multe studii au arătat că persoanele cu COVID-19 tind să aibă celule T care să atace virusul, indiferent dacă au simptome sau nu.
Cercetătorii au descoperit și că unele persoane pot avea rezultat negativ la testul pentru anticorpi la coronavirus și pozitiv pentru celulele T care pot identifica virusul SARS-CoV-2.
Însă cea mai interesantă descoperire este alta. Oamenii de știință au testat mostre de sânge prelevate cu mulți ani înainte de debutul pandemiei și au descoperit celule T care se dezvoltaseră exact pentru a detecta proteinele de pe suprafața noului coronavirus. Acest fapt sugerează că unii oameni aveau deja, într-un anumit grad, o rezistență la acest virus, chiar înainte ca el să fi infectat vreun om de pe planetă. Potrivit studiului publicat în jurnalul științific „Cell”, 40-60% dintre indivizii neexpuși la boală ar avea aceste celule. Motivul pentru care celulele T ar recunoaște SARS-CoV-2 este acela că ar păstra amintirea unor virusuri similare, ca de exemplu coronavirusurile care produc răcelile obișnuite la om.
Prin urmare, celulele T ar putea fi o „sursă secretă de imunitate la COVID-19”, mai arată BBC.
„Uitându-ne la pacienții COVID-19, dar uitându-ne și la persoanele care au fost infectate dar nu au necesitat spitalizare, este absolut clar că există reacții ale celulelor T”, a declarat pentru sursa citată Adrian Hayday, profesor de imunologie la King’s College din Londra.
Scăderea numărului și a capacității de luptă a celulelor T ar putea fi și explicația pentru faptul că persoanele în vârstă sunt mult mai grav afectate de COVID-19.
În cadrul unui experiment din anul 2011, expunerea șoarecilor la o versiune a virusului SARS-CoV-1 (care a apărut în 2002 – n.r.) a declanșat producerea de celule T, care au reușit să omoare virusul.
Un alt studiu, realizat pe șoareci mai bătrâni, a arătat că răspunsul celulelor T a fost semnificativ mai slab în fața virusului.
Potrivit lui Hayday, după vârsta 30 de ani „producția” zilnică de celulele T începe să scadă masiv.
„În cazul virusului SARS-CoV-1 , cercetătorii au revenit la pacienți (după ce aceștia s-au vindecat – n.r.) și au descoperit dovezi pentru existența celulelor T la mai mulți ani după ce indivizii respectivi fuseseră infectați. Acest fapt este consistent cu ideea că acești oameni aveau celule protectoare T, la mult timp după ce se vindecaseră”, a mai spus Hayday.
Dacă expunerile mai vechi la coronavirusurile ce provoacă banala răceală ar duce la cazuri mai puțin grave de COVID-19, acest lucru poate avea o relevanță foarte mare și în ceea ce privește crearea unui vaccin.
De altfel, chiar ieri a apărut primul studiu care arată că vaccinul dezvoltat de cercetătorii de la Oxford, Marea Britanie, și de compania AstraZeneca, este „sigur” și produce o reacție imunitară puternică.
În studiul publicat luni, 20 iulie, în revista „The Lancet”, cercetătorii arată că vaccinul a produs un răspuns imunitar dual la persoane cu vârste cuprinse între 18 și 55 de ani: un răspuns al celulelor imunitare T la maximum 14 zile de la vaccinare și un răspuns al anticorpilor după 28 de zile.
Însă va fi nevoie de mai multe teste clinice pentru a stabili cât timp rezistă aceste celulele în organism.
Foto: A_Different_Perspective / pixabay.com
