Gara din Pitești pe la 1910-1914
Gara din Pitești, o clădire unică în România, ce datează din timpului regelui Carol I al României, va fi dărâmată pentru a face loc unei gări moderne cu o arhitectură complicată ce va avea și un mall în sala de așteptare. Această gară veche de 140 de ani este singurul exemplu păstrat din seria de clădiri construite în anul 1872 de consorțiul prusac al antreprenorului Bethel Henry Strousberg.
Gara a fost inaugurată la 13 septembrie 1872, odată cu deschiderea oficială a liniei Pitești – București – Buzău – Galați – Tecuci – Roman. Deși era o clădire tip care a fost reluată în diferite locuri din țară (Ploiești, Mărășești, Buzău, Bacău), în prezent gara din Pitești este singura care a rămas în picioare, celelalte fiind demolate rând pe rând și înlocuite cu alte clădiri. „Este o mărturie a trecutului şi ca atare ar trebui să fie protejată având statutul de monument de arhitectură”, spune arhitectul Dorin Bucur, pasionat de istorie feroviară.
Demolarea gării vechi din Pitești și înlocuirea ei cu una nouă face parte dintr-un proiect mai amplu numit „Modernizarea unor stații de cale ferată din România”, prin care 16 gări din țară vor fi modernizate cu bani europeni. În cazul localității Pitești, bugetul pentru construirea noii gări este de 19 milioane de euro (cu TVA), din care 10,3 milioane vor veni din Fondul European de Dezvoltare Regională. Restul sumei va fi asigurată de la bugetul de stat al României. Lucrările ar urma să înceapă în 2012 și să se finalizeze după trei ani.
Gara din Ploiești la 1873
Noua gară va fi o clădire parțial suspendată, întinzându-se peste liniile de cale ferată, astfel încât peroanele se vor afla sub clădire, iar trenurile vor opri sub aceasta. Va avea peste 1.000 de metri pătrați și două etaje. Gara va avea și un minimall în sala de așteptare, cu multe magazine, scări rulante și lifturi cu o capacitate de 15 persoane care îi vor duce pe călători pe peroane. În apropiere vor fi amenajate spații de parcare. Clădirea include, la nivelul etajului întâi, un pasaj care va face legătura între cartierul Tudor Vladimirescu și gară, locuitorii din zonă nemaifiind obligați să ocolească sau să utilizeze vechea pasarelă.
Proiectul realizat de arhitectul Anton Staicu
„Frumoasă nu e. Gara asta e doar veche”
Anton Staicu, arhitectul piteștean care a realizat proiectul noii gări din Pitești, spune că s-a pus în discuție și păstrarea gării vechi, însă restaurarea și reconsolidarea ei structurală ar costa foarte mult.
„Ea nu mai ține nici la un mic cutremur, darămite la unul mare”, a declarat Staicu pentru GreatNews.
Pe de altă parte, deși admite că în oraș există o nostalgie vizavi de vechea gară, afirmă că această clădire nu a avut niciodată valoare: „Frumoasă nu e, trebuie să recunoaștem. Față de cele înșirate până la Curtea de Argeș, gara asta e doar veche”. Tocmai pentru că există această nostalgie pentru vechea gară ea va fi „salvată” în miniatură, spune arhitectul piteștean: „S-a hotărât ca cel care câștigă licitația de construcție să facă o machetă care să fie pusă în holul noii gări”.
El mai arată că nu s-ar fi putut păstra gara veche sub forma unui muzeu din cauza stării proaste a acesteia: „Ea stă să cadă. E făcută pe structură cu planșee din lemn. E vai de capul ei. N-a fost o valoare nici când s-a construit. Stâlpii din fier forjat de la peron erau singurul element frumos, dar au dispărut de 15 ani. Acum sunt niște țevi acolo”.
În martie 2011, viceprimarul din Pitești, Cornel Ionică, declara pentru un ziar central că vechea gară este construită din paiantă și că pentru ea nu mai există nicio soluție de renovare, iar pentru o publicație locală că: „Actuala gară efectiv va fi rasă din temelii, îi ajung 130 de ani până la urmă”.
„Dacă ar fi existat voinţa politică ar fi putut rămâne în picioare sute de ani”
Gara din Pitești nu este însă construită din chirpici. „Nu am cunoştinţă de niciun exemplu de clădire feroviară românească realizată din paiantă. Toate construcţiile feroviare din România au fost făcute sub controlul strict al Ministerului Lucrărilor Publice, care se îngrijea să obţină întotdeauna lucrări de cea mai bună calitate cu minimumul de preţ posibil. În cadrul acestui minister s-au format personalităţi remarcabile precum Spiridon Yorceanu, Elie Radu, Anghel Saligny sau mai puţin cunoscutul Ionel Brătianu, fratele celebrului politician liberal. În mod particular, lucrările realizate de concesionari erau coordonate prin legi speciale care cereau în mod expres realizarea clădirilor din materiale durabile. Domnul viceprimar ori nu ştie, ori a fost dezinformat”, spune arhitectul Dorin Bucur.
De asemenea, el consideră că actuala gară nu este atât de afectată de timp pe cât se susține și că este departe de a-și fi trăit traiul: „Nu am văzut clădirea în realitate, am văzut doar pozele atât din exterior cât şi din interior, iar în imaginile pe care le-am putut vedea nu am remarcat nicio singură problemă structurală majoră, un buiandrug de uşă crăpat, fisuri periculoase care să indice faptul că această clădire are probleme structurale grave. Mai mult ca sigur, s-a realizat o expertiză tehnică pentru această clădire dar din păcate experienţa a demonstrat că şi un expert tehnic poate fi manipulat, iar expertizele tehnice pot fi formulate în aşa fel încât să conducă spre demolarea unei construcţii care, dacă ar fi existat voinţa politică necesară ar fi putut rămâne în picioare încă multe sute de ani”.
Gara din Pitești în prezent / Foto: seth:50085 forumul pisti91.myfreeforum.org
Mai multe fotografii cu gara din Pitești în prezent găsiți aici.
Bucur spune că cea mai bună soluție ar fi fost păstrarea clădirii și refacerea ei astfel încât să se apropie cât mai mult de imaginea originală: „Pentru ca să arate bine nu ar fi necesară demolarea şi înlocuirea ei cu o clădire modernă, mai mare şi implicit mai costisitoare, ci doar alocarea sistematică de fonduri pentru îngrijirea patrimoniului. După cum spuneam însă, entitatea denumită generic CFR se află de ani de zile într-o situaţie financiară catastrofală iar clădirea aceasta a fost neglijată la fel ca şi multe altele. Din păcate, neglijenţa se răzbună întotdeauna. Problema fundamentală este aceea că după realizarea unei noi clădiri mai mari, în lipsa fondurilor consistente de întreţinere se va ajunge curând la aceeaşi situaţie”.
„Aparent nu s-a luat în calcul un element fundamental, anume legătura afectivă a locuitorilor oraşului cu această clădire. Ea nu a apărut din nimic, a fost construită de nişte constructori locali care au pus suflet şi trudă în realizarea ei. De ce ai vrea să distrugi un asemenea simbol al orașului pentru a-l înlocui cu o alcătuire nouă, fără nicio legătură afectivă cu oraşul?”, mai arată el.
Gara din Pitești pe la 1910-1914
„Ca arhitectură, proiectul respectiv este zero barat”
În ceea ce privește proiectul noii gări din Pitești, arhitectul Bucur spune că este o „fantasmagorie tipică pentru modul în care înţeleg arhitectura unele persoane, nu neaparat în România”: „Există o oarecare predilecţie în arhitectura contemporană pentru stilul „mănăstire într-un picior”, pentru clădiri şocante, de portofoliu, în care costul total al clădirii este mai puţin important decât conceptul singular. Se poartă aşa ceva mai ales pentru clădirile proiectate la comanda unor beneficiari pentru care contează mai mult aparenţa decat suma totală”.
„Toată gara e făcută pe deasupra liniilor, în condițiile în care doar două dintre ele sunt folosite în mod normal pentru accesul publicului: se vede din proiect că doar primele linii au peron alăturat și 
acces de pasageri la peron. Pachetul de trei linii de la capăt e doar cu linii de tranzit, nu are nicio legatură cu gara. Deci faptul că propunerea le acoperă și pe alea trei este doar o fantezie arhitectonică, și încă una costisitoare”, mai spune el.
În opinia sa, nejustificate sunt și cele două luminatoare zenitale din acoperiș, deși există ferestre laterale. Astfel, pe timpul verii, într-un oraș cu un climat precum cel al Piteștiului, în sala de așteptare se va face efect de seră: „Nu va putea nimeni să stea în sala respectivă. Sau, ca alternativă, vor consuma din greu aer condiționat”.
„Ca arhitectură, proiectul respectiv este zero barat. Ar putea să fie la fel de bine bancă sau baie comunală, spital sau școală de moașe. Am văzut în Germania, la Beyersdorf lângă Nurnberg o clădire din 1872 care fusese cândva o gară și care acum era sediu al unei bănci. Deutsche Bahn, entitatea echivalentă CFR-ului, atunci când n-a mai avut nevoie de clădirea respectivă, în loc s-o demoleze prostește, a vândut-o – cu obligația pentru cumpărător de a păstra imaginea arhitecturală inițială. Numai în România se demolează prostește clădiri, ca să se facă altceva în loc. Pariez că s-ar fi putut găsi loc suficient să se construiască și o clădire nouă, iar asta veche să fie vândută dacă s-ar fi dorit așa ceva”, completează arhitectul.
Proiectul noii gări din Pitești, realizat de arhitectul Anton Staicu
Un alt aspect curios este că Piteștiul este departe de a fi un nod feroviar important care să aibă nevoie de o gară foarte mare precum cea care urmează să fie construită în reședința de județ argeșeană. Singurele legături directe pe calea ferată din Pitești sunt pentru București, Craiova, Curtea de Argeș și Câmpulung Muscel (ne referim la orașe mari).
Varianta CFR: reconsolidarea, mai scumpă decât construirea unei clădiri noi
Potrivit biroului de presă al CFR, în faza de proiectare s-a luat în calcul și varianta păstrării clădirii existente și modernizarea ei. S-a ajuns însă la concluzia că actuala gară este prea uzată și, nefiind o clădire înregistrată pe lista monumentelor istorice, s-a luat decizia ca ea să fie demolată.
“În urma expertizei s-au descoperit carenţe legate de: regimul de înălţime, lipsa rigidităţii orizontale a planşeului (în zone seismice planşeul rigid în plan orizontal este obligatoriu, această clădire având planşeu din lemn cu rigiditate nesemnificativă), neregularităţi în plan şi pe verticală (multe ziduri nu îndeplinesc criteriul de minimă rigiditate), fundaţii (s-au constatat masive infiltraţii de apă în fundaţii provenite, se pare, de la reţelele de canalizare subterane), prezenţa unor coşuri de fum înglobate în zidurile de rezistenţă, prezenţa unor fisuri vizibile”, se arată în răspunsul CFR remis GreatNews.
Gara din Pitești pe la 1920
Potrivit reprezentanților CFR, clădirea – ridicată din zidărie simplă fără elemente de structură pentru protecție antiseismică (stâlpi din beton armat, centuri, grinzi sau planșee din beton armat) și care a suportat două cutremure mari (în 1940 și 1977) – riscă să se prăbușească la un seism puternic. Analiza CFR a identificat și alte dezavantaje ale actualei clădiri: nu se asigură spaţiul necesar de lucru şi o iluminare naturală conform normelor, nu se poate extinde pe verticală şi nu se poate recompartimenta.
Pentru a transforma gara veche în muzeu ar fi fost nevoie de o reconsolidare a clădirii, însă CFR arată că reconsolidarea ar fi fost mult prea scumpă, depășind costurile noii clădiri: „Lucrările de consolidare erau costisitoare şi necesitau un timp mai mare pentru realizarea lor, ajungându-se la cheltuieli superioare realizării unei clădiri noi”.
În funcție de relația fiecăruia dintre noi cu trecutul, demolarea unei clădiri ce are o vârstă aproape egală cu cea a statului român ne poate provoca mai multă sau mai puțină nemulțumire. Deși nu este un articol pozitiv, GreatNews a ales să îl publice din respect pentru patrimoniul cultural al României.
Acest articol a fost preluat de presa argeşeană. Ziarul Profit a preluat articolul în ediţia online, iar Argeşul politic va publica materialul în ediţia de print de joi, 15 martie 2012.
Dacă ți-a plăcut acest articol, dă-ne un like pe pagina noastră de Facebook.
