Institutul de Psihiatrie Socola, din Iași, dorește să creeze Satul Alzheimer, unde pacienții care suferă de Alzheimer vor primi ajutor.
”Satul” va cuprinde case, magazine și un teren de sport, complexul urmând să fie alipit secțiunii spitalului din Bârnova. Costurile totale ale investiției se ridică la un milion de euro. Banii vor veni dintr-un proiect între Spitalul Socola din Iași și Spitalul de Psihiatrie din Bălți, Republica Moldova.
Inițiativa are ca model Satul Demenței din Olanda.
”Acest sat va ajuta la alinarea suferinței pacienților cu Alzheimer. Toți locuitorii satului pe care îl vom construi vor fi cei care au nevoie de tratament medical și toți vor urma un tratament. Mai important ca orice este faptul că ei nu vor fi considerați pacienți, ci locuitori ai centrului care suferă de o anumită condiție medicală”, a spus dr. Gabriel Oprișanu, managerul Inistitutului de Psihiatrie Socola.
Printre facilitățile pe care le va avea satul sunt cafenele, restaurante, o sală de festivități și diverse spații destinate relaxării, printre care un parc și un teren de sport.
Asistenții medicali și specialiștii care vor lucra în acest sat nu vor purta halate albe, în timp ce toate persoanele cu care vor interacționa pacienții vor fi terapeuți, psihoterapeuți, psihologi, fizioterapeuți sau asistenți medicali.
În același timp, Inistitutul ieșean dezvoltă și un program prin care dorește să detecteze boala Alzheimer în pacienții care suferă de pre-demență, cu ajutorul unor markeri biochimici prezenți în sânge.
Institutul de Psihiatrie Socola din Iași este cel mai mare centru de tratament de profil din Moldova și cel mai vechi din regiune, fiind construit între 1887 și 1889.
Dacă folosești des Instagram, poți găsi o mulțime de lucruri interesante postate de GreatNews pe contul nostru, accesibil la linkul de mai jos:









Daca este bine gandit, ar putea fi o varianta mult mai atractiva pentru acei pacienti in locul actualelor azile de batrani.
Psihiatria, această mare fraudă pseudo-stiintifică, împreună cu DSM și industria farma a monoculturalizat psihicul global.
Boala Alzheimer poate fi diagnosticată cu precizie completă numai după moarte, când examinarea microscopică a creierului dezvăluie plăcile caracteristice și încurcările.
”Making up ‘Alzheimer’s disease’: The uncertainty of a biomedical category
Until recently, Alzheimer’s disease was almost unknown to the public, and this is still the case in some parts of the world. In societies like Canada or France, Alzheimer’s is hypermediatized and there is a tendency to be afraid of it. It is often portrayed in terms of memory loss and deficit, lack of initiative, problematic or asocial behaviours, regression, depression, and incapacity. In the biomedical discourse, Alzheimer’s is presented as a pathological process of ageing that leads inexorably to death, as opposed to a healthy form of ageing. I certainly do not want to refute the biological dimension of memory loss (and more broadly ageing) here, but I do not see a disease as a fact of nature; instead I see it as a social construction that engages practices and negotiations, meanings and experiences, as already suggested (Conrad 2010; Fassin 2005).”