În România, unul din patru oameni trăiește în sărăcie severă. Datele Eurostat din anul 2015 arată că nu mai puțin de 4,9 milioane de români au de înfruntat lipsuri materiale severe, adică un sfert din populația României.
Potrivit Eurostat, oamenii care trăiesc în sărăcie severă nu reușesc să își plătească facturile, să își asigure încălzirea locuinței sau să plece o săptămână în concediu pe an.
Această statistică îngrijorătoare este completată de numeroase alte date care conturează aceeași realitate dură: un studiu al organizației World Vision România precizează că nu mai puțin de 225.000 de copii români se duc zilnic flămânzi la culcare și că 72% dintre familiile din mediul rural nu le pot asigura copiilor sub 5 ani o dietă acceptabilă.
În ceea ce privește populația romă, se estimează că aproximativ 70%-80% trăiește în sărăcie. Nivelul general scăzut de educație și analfabetismul diminuează șansele minorității la un loc de muncă, deposedând-o de acces la locuire decentă, de servicii de sănătate și de educație pentru copii, menționează raportul „Situația romilor în România, 2011. Între incluziune socială și migrație”, realizat de Fundația Soros România.
Sărăcia din România, inclusiv a romilor, nu este un secret pentru clasa politică însă, în ciuda câtorva progrese punctuale (precum introducerea programului „Școală după școală” sau a tichetelor de 50 de lei pentru părinții săraci care își trimit copiii la grădiniță), nu a existat o strategie bine gândită, cu un set de măsuri care să țintească fiecare dintre problemele create de fenomenul sărăciei.
În noiembrie 2015, la finalul misiunii pe care a avut-o în România, raportorul ONU pe probleme de sărăcie extremă, Philip Alston, a declarat că mulţi oficiali români sunt într-o stare de negare în ceea ce priveşte gradul mare de sărăcie din ţară, deşi 40% din populaţie este afectată de acest fenomen, iar 34,1% dintre copii suferă de lipsuri materiale extreme.
Oficial ONU: România are bani pentru a combate sărăcia, dar nu există voință politică
„Mulţi oficiali sunt într-o stare de negare în ce priveşte gradul de sărăcie în ţară şi discriminarea celor aflaţi în sărăcie extremă, în special romii. Mi s-a spus de multe ori că sărăcia este o alegere. Este, într-adevăr, dar alegerea este făcută prea adesea la nivel de politici guvernamentale”, a spus Alston, citat de agenția de presă Mediafax.
Oficialul ONU a mai declarat că în România nu există preocupare pentru eradicarea sărăciei, deşi bani există: „Dacă România nu îşi rezolvă problema sărăciei, poţi presupune că nu are bani. Dar banii sunt acolo. Faptul că nu se alocă bani pentru eradicarea sărăciei, deşi sunt colectate taxe la stat, reflectă de fapt o decizie politică. Banii există şi este şi mai important că există motive clare pentru care nu sunt disponibili şi mai mulţi bani. Mai multe guverne din România au făcut alegeri la nivel de politici publice pentru a îmbunătăţi traiul celor care erau deja într-o situaţie bună, nu pe al celor mai săraci. Evaziunea fiscală este ridicată şi există un mare grad de corupţie care scad veniturile la buget. Chiar şi atunci când se iau măsuri pentru eradicarea corupţiei, doar o mică parte a banilor sunt confiscaţi. Aici scapi cu banii dacă eşti corupt”.
Propunere: Fondarea Institutului Cultural Rom „Nicolae Gheorghe”
În acest context, fundațiile Terre des hommes și PACT i-au invitat pe reprezentanții principalelor partide politice din România, aflate în campanie electorală, să explice care sunt soluțiile și măsurile pe care le vor implementa pentru a eradica sărăcia dacă vor ajunge în Parlament sau în Guvern începând din această iarnă.
Florina Presadă, candidată din partea Uniunii Salvați România pentru Senatul României, a explicat că „Pachetul național anti-sărăcie”, lansat de Guvernul Cioloș pe 10 februarie nu este suficient, însă este un „început bun” care trebuie să fie completat cu alte măsuri împotriva sărăciei.
Primul sondaj înainte de alegerile parlamentare. Surpriza de pe locul 2
Și Marius Vintilă, candidat pentru Camera Deputaților din partea liberalilor, a arătat că PNL dorește că continue măsurile Guvernului Cioloș: „Dar să existe o schimbare de filosofie. Incluziunea socială, [acordarea] ajutorului social [au fost] măsuri luate din birou fără contact direct cu realitatea de pe teren. Asta ar trebui să fie prima schimbare: [să fie] interacțiune directă între ONG-uri și autoritățile locale. Măsurile generale n-au dus nicăieri. Măsurile trebuie luate cât se poate de targetat. Măsurile pentru romi din zona Zețari nu pot fi aplicate unor comunități rome din Vaslui”.
Potrivit acestuia, pentru a evita segregarea, copiii romi ar trebui să fie implicați în cât mai multe activități extrașcolare alături de majoritari, iar tinerii în programe de antreprenoriat și în activități comunitare ale autorităților locale.
Ciprian Necula, candidat pe lista PSD pentru Camera Deputaților și fost secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene în Guvernul Cioloș, a declarat în cadrul dezbaterii că discriminarea romilor este în continuare o problemă gravă și că în România nu este recunoscută contribuția romilor la cultura și istoria țării. De exemplu, un muzeu etnografic care are exponate din lemn (sape, linguri etc) făcute de romi ar trebui să recunoască această contribuție a romilor prin informațiile de pe etichete sau de pe panouri.
O altă soluție pentru a recunoaște contribuția culturală a romilor ar fi fondarea Institutului Cultural Rom „Nicolae Gheorghe” (sociolog de etnie romă), care să administreze un teatru și o filarmonică a romilor, dar și expoziții legate de cultura lor, a arătat Necula.
„Romii au fost sclavi. Sunt săraci din cauza rasismului”
„Romii sunt săraci din cauza rasismului. Nu există niciun dubiu asupra acestui lucru. Romii au fost sclavi”, a mai explicat el.
Fostul secretar de stat a subliniat că, pentru a combate manifestările rasiste și anti-rome ar trebui să existe campanii anti-rasiste în spațiul public menite să combată stereotipurile și prejudecățile. Pe de altă parte, mediul online este plin de jigniri la adresa comunității rome: deși instigarea la ură este ilegală în România, legea nu se aplică. Până acum au existat foarte puține condamnări pentru discurs instigator la ură.
Bullying-ul, termen care desemnează hărțuirea fizică sau psihică a unei persoane, în special a unui copil de către colegii de școală, este de multe ori îndreptat împotriva copiilor romi sau a celor săraci, care vin la școală desculți, îmbrăcați în haine sărăcăcioase sau fără rechizitele necesare.
Ce sloganuri au candidații la alegerile parlamentare din decembrie
„Bullying-ul e un fenomen larg răspândit. Soluția nu e neapărat punitivă, ci e un proces lung de educație și de interacțiune socială: activități între copiii romi și neromi, tabere comune – astea nu prea există. Sunt soluții, numai că trebuie puțin efort la nivel local. Bullying-ul e o problemă serioasă pe care Ministerul Educației ar trebui să o rezolve”, a comentat Necula.
Potrivit lui Marius Vintilă, intervenția menită să combată rasismul, discriminarea și bullying-ul ar trebui să aibă loc în primele etape ale educației școalare și să fie completată de interacțiuni extrașcolare între copiii de etnii diferite.
„O doamnă spunea că a fost discriminată pentru că i s-a dat o clasă de țigani”
De asemenea, ar fi nevoie și de cursuri de formare continuă a profesorilor în cadrul cărora ei să fie informați despre drepturile și nevoile grupurilor vulnerabile. La ora actuală se întâmplă ca, de multe ori, chiar profesorii să fie cei care îi discriminează pe copiii săraci sau pe cei romi, iar elevii nu fac decât să preia modelul adulților.
„O doamnă spunea că a fost discriminată pentru că i s-a dat o clasă de țigani”, a exemplificat Necula.
Discriminarea continuă să fie un subiect pe agenda publică în relație cu minoritatea romă. Analiza datelor strânse privind ocuparea relevă gradul scăzut de integrare pe piața muncii în 2011: doar 35,5% din minoritatea romă are un loc de muncă în 2011. Cifrele cele mai îngrijorătoare sunt în continuare cele legate de nivelul de educație: cu jumătate dintre respondenți absolvenți doar de școală primară, cu 25% din populație analfabetă, șansele de incluziune, pe o piață europeană a muncii din ce în ce mai competitivă, le sunt diminuate semnificativ, raportul „Situația romilor în România, 2011. Între incluziune socială și migrație”, realizat de Fundația Soros România
Pentru a rezolva problema educației și pentru a elimina decalajul dintre copiii care au mers la grădiniță și cei care nu au avut parte de învățământ preșcolar, reprezentantul PNL a propus introducerea învățământului obligatoriu de la 4 ani. Totodată, el a propus creșterea alocației prin oferirea unor tichete pentru rechizite, încălțăminte și îmbrăcăminte.
Pe cine vor românii premier din această iarnă
În ceea ce privește problema locuirii în condiții precare, fără apă potabilă, canalizare sau curent, Florina Presadă a declarat că autoritățile locale ar trebui să fie obligate să-și dezvolte planuri locale de locuire: „Să poată primi fonduri, dar să poată fi penaliazate dacă nu își îndeplinesc planurile”.
Iar pentru a le oferi locuitorilor romi din mediul rural un mai mare acces la servicii de sănătate de calitate, Ciprian Necula a explicat că ar trebui gândit un program de încurajare a tinerilor medici romi de a profesa în comunitățile de romi. Acest lucru s-ar putea realiza dacă salariile ar crește (pentru toți medicii) și dacă celor care merg în comunități sărace le-ar fi asigurată o locuință: „E posibil să îți dorească să rămână acolo”. Potrivit lui Necula, în programul PSD sunt prevăzute și 300 de ambulatorii în mediul rural.
Eroii sudului. Oamenii cu o inimă mare, care strălucesc în cea mai neagră sărăcie din România
Dacă folosești des Instagram, poți găsi o mulțime de lucruri interesante postate de GreatNews pe contul nostru, accesibil la linkul de mai jos: