Ulmul din Căpeni
Nu cei mai bătrâni, mai înalți sau mai groși arbori din Europa sunt înscriși la concursul Arborele anului. Sunt căutați, în schimb, arborii cu cele mai frumoase povești care însoțesc existența lor de sute de ani.
În 2011, un arbore din România a câștigat acest titlu. Teiul din Leliceni a fost ales cu peste 23.000 de voturi. În 2012, România participă din nou, cu ulmul din Căpeni, județul Covasna, ales arborele anului în România în noiembrie 2011.
Mai jos vă prezentăm poveștile celor șapte arbori înscriși în concurs. Votul se încheie miercuri, 29 februarie, la ora 23:59. Cei care citesc articol până la această oră pot vota arborele preferat AICI.
BULGARIA. Copacul dorințelor – un ulm de 700 de ani de la Ruse
Ulmul bătrân de 700 ani din Nisovo este cunoscut şi sub numele de Copacul Dorinţelor. Copacul centenar este singura mărturie a vechiului sat Galitsa, devastată de ciuma din secolul al 19-lea. Doar o veche moară de apă a mai rămas după îngrozitorul dezastru.
Acesta a fost condusă de Hadji Dobril şi de nepoata lui oarbă Zlatiţa. Ca o fostă dansatoare din haremul Beiului Otoman din localitate ea a fost folosită pentru a dansa mai tot timpul şi să înveselească oamenii care au venit la moară să-şi macine grâul.
Odată, Zlatiţa a adormit după dans, pentru o zi întreagă. În timp ce ea dormea, Jano, ucenicul lui Hadji Dobril a luat câteva picături din seva copacului şi le-a pus pe ochii fetei. Când ea s-a trezit, vocea ei se putea auzi în toată valea: „Pot să văd! Eu pot vedea!”. De atunci, se crede că ulmul poate îndeplini orice dorinţă!.
CEHIA. Alee cu stejari și tei cu vârste cuprinse între 100 și 400 de ani, în Olomouc
Această alee este formată din 22 tei şi 10 stejari şi este situată într-un parc în jurul unui castel care găzduieşte acum o casă de fete şi femei cu handicap intelectual.
Skalička este un sat mic în Boemia Centrală în care trăiesc aproximativ 550 de persoane. Cu toate acestea, copiii de la şcoala locală au reuşit să adune aproape 12 mii de voturi pentru alee în cadrul concursului Arborele Anului în Cehia 2011. Ei petrec mult timp învăţând şi jucându-se sub copaci, imaginându-se prinţese şi prinţi.
Iniţial, aleea a fost alcătuită în principal din stejari cu scopul să stabilizeze malurile a două iazuri. Pas cu pas stejarii au fost înlocuiţi cu tei şi, astfel, putem vedea stejari vechi de 450 ani alături de tei de doar o sută de ani. Iazurile au secat şi astfel, acum, copacii străjuiesc o alee.
ROMÂNIA. Ulmul din Căpeni – arbore de 300 de ani din județul Covasna
Ulmul din Căpeni este unul dintre cei mai mari arbori din Depresiunea Baraolt. De-a lungul secolelor ulmul a fost martorul mai multor evenimente importante.
Există o zicală „E bai la Căpeni!” datorită căreia numele satului Căpeni este cunoscut în toată Depresiunea Carpatică. Zicala are o origine tristă. În timpul revoluţiei din1848 un sătean a tras asupra generalului austriac Heydte. Din răzbunare acesta a ordonat incendierea satului şi uciderea atacatorilor. Au fost ucişi 51 de săteni, lăsând orfani 106 copii.
Pe lângă ulm a funcţionat o moară de apă, care a avut un rol vital în viaţa satului. A fost un loc important nu numai pentru măcinarea cerealelor, ci şi pentru discutarea problemelor zilnice personale şi ale comunităţii. Semnificaţia locului este indicată şi de faptul că în timp ce în anumite perioade ale anului distracţia, dansul şi muzica erau interzise de legile bisericeşti, în moară nu se oprea lucrul nici duminică.
UNGARIA. Teiul de 400 de ani din Felsőmocsolád, județul Somogy
Conform legendei, cu mulţi ani în urmă, după un incendiu de pădure devastator, acest copac vechi de 400 ani a dat seminţe să reînvie pădurea, cu ajutorul unui vraci.
Povestea spune că acel copac a devenit unul cu vraciul şi protejează acum pădurea cu puterea lui magică. Aceasta poveste a fost păstrată de către familia Bano, care locuia în zonă.
Este încă o tradiţie pentru ei faptul că cei mai tineri membri ai familiei sunt prezentaţi „bătrânului”. Şi când cei mici sunt capabili să se caţere în copac, ei sunt gata să treacă proba: să urce până în vârful copacului, să arunce o privire la darul minunat al naturii, care a reînnoit încontinuu pădurea.
SLOVACIA. Teiul de 320 de ani din Lipany, regiunea regiunea Prešov
În locul unde, în secolul al XI-lea, a fost fondat oraşul Lipany (oraşul teilor), creştea o pădure sacră de tei.
Copacii au dispărut la rând până când au rămas doar şapte. Până în secolul al XVI-lea oraşul se numea Şapte tei (Septemthillis în latină şi Héthárs în limba maghiară).
Acest tei creşte lângă biserica Sfântu Martin şi în trecut era simbolul pecetluirii unei înţelegeri pe tărâmul sacru – orice înţelegere încheiată pe acest pământ sacru, sub acest copac, în prezenţa a doi martori căpăta statut oficial, exact de parcă ar fi fost semnată în faţa unui notar.
Legătura dintre oraşul Lipany şi tei nu este doar un joc de cuvinte ci este o poveste adevărată a unei legături adânci. Astăzi au rămas doar şapte tei în stema oraşului. În oraş cresc sute de tei. Cu toate acestea, teiul de lângă biserica Sfântu Martin este cea mai frumoasă şi oamenii din oraş îl tratează ca pe un “cetăţean de onoare” al oraşului.
FRANȚA. Arborele de fistic cu vârsta de 800-1000 de ani din Ghisonaccia (Haute-Corse), Corsica
În 1991, Elise Inversin, o ciobăniţă, curăţa tufărişul în imediata vecinătate a casa ei, cu scopul de a limita pericolele de incendiu frecvente în peisajul corsican, şi pentru a proteja oile ei.
În acest fel, ea a descoperit un copac îngropat acolo de ani de zile sub pietriş. Şi-a dat seama imediat cât de bătrân era: între 800 şi 1000 de ani! Pe 8 iulie 2000 cartierul a fost înghiţit de flăcări. Când pompierii au sosit pentru a proteja vila ei, ea i-a oprit: „O casă se poate construi din nou, dar acel pom nu va mai putea fi înlocuit, în cazul în care arde!”
De atunci, Pistacia lentiscus a devenit vedeta satului! Candidatura sa la concursul din Franţa a fost depusă de către Camille (10 ani). Anul trecut, în noiembrie, un juriu naţional a votat in unanimitate pentru Pistacia lentiscus dintre cei 26 arbori nominalizaţi.
Arborele din Corsica a câştigat concursul Arborele Anului 2011, primul concurs de acest fel în Franţa, lansat de revista Terre Sauvage.
POLONIA. Stejarul Grot, de 200 de ani, din Dęblin, voievodatul Lublin
Stejarul Grot este considerat a fi simbolul localităţii Deblin; numele oraşului este derivat din cuvântul „stejar”, dar, de asemenea, şi de la nenumăraţii stejari, care creşteau acolo în trecut.
Stejarul este legat de istoria secolului al XIX-lea a cetăţii din Deblin, construit de către guvernatorul rus al Regatului Congresului din Polonia. În 1920 stejarul a fost martor la războiul armatei poloneze condus de Józef Pilsudski împotriva bolşevicilor, un război decisiv pentru Europa.
Se crede că stejarul are puterea de a face ca dorinţele să devină realitate: trebuie să puneţi mâna stângă pe arbore iar dorinţa să se spună în şoaptă.
Dacă ți-a plăcut acest articol, dă-ne un like pe pagina noastră de Facebook.
Dacă folosești des Instagram, poți găsi o mulțime de lucruri interesante postate de GreatNews pe contul nostru, accesibil la linkul de mai jos:
