Arheologii care cercetează curtea interioară a Universității din București au descoperit ruinele bine conservate de la două clădiri de mari dimensiuni.
Săpăturile arheologice, care au început din anul 2017, sunt realizate de specialiști de la Muzeul Municipiului București și Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București.
În primii doi ani, 2017-2018, au fost scoase la suprafață ziduri din fosta clădire a Universității ridicată în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, dar și din Academia „Sfântul Sava” ridicată în timpul domnului fanariot Alexandru Ipsilanti, între 1776-1779, în zona fostei clădiri a Academiei Domnești „Sf. Sava” înființată de Constantin Brâncoveanu la 1694.
Acum, cercetătorii au descoperit ruinele a două clădiri de mari dimensiuni aflate în vecinătatea Academiei lui Ipsilanti.
„Ziduri zvelte de cărămidă despart încăperi generoase în cele două clădiri, lipite la calcan. Nu știm cu precizie când au fost zidite, însă conturul lor stă desenat pe planul de la 1846 al maiorului Borroczyn. Cercetările au arătat că ambele clădiri au beneficiat de cel puțin o reparație majoră, asociată cu o serie de recompartimentări. În clădirea dinspre vest, într-una din camere, se mai păstrează încă podelele din cărămidă ordonat aranjată”, se arată pe pagina de Facebook a Muzeului Municipiului București (MMB).
„Pentru ca memoria lor să nu fie uitată, propunerile noastre s-au îndreptat către punerea în valoare a acestor ziduri. Echipa de arhitecți de la Polarh a reușit să integreze descoperirile arheologice în proiectul lor. Pe lângă reconstrucția amfiteatrului vechii aule în zona Facultății de Litere, în partea centrală a curții interioare nivelul de călcare va fi coborât, astfel încât zidurile încărcate de istorie să poată fi văzute și atinse. Va fi un spațiu viu, dedicat oamenilor și ideilor”, se mai arată în mesaj.
„Munca arheologilor de la Muzeul Municipiului București a scos în evidență faptul că istoria și trecutul nu au fost îndepărtate prin construcția Palatului Universității. Descoperindu-le, le-am dat o nouă semnificație. Nu sunt doar simple ziduri de cărămizi legate cu mortar, ci sunt rădăcinile adânc înfipte ale Universității și ale educației. O moștenire, o oază de liniște în mijlocul orașului ce trebuie înțeleasă și prețuită, în ciuda rezistenței și a presiunii care vin dinspre spațiul urban”, mai spun specialiștii din echipa Biroului de Arheologie Preventivă și Sistematică, secția Istorie de la MMB.
Dacă folosești des Instagram, poți găsi o mulțime de lucruri interesante postate de GreatNews pe contul nostru, accesibil la linkul de mai jos: