Anul trecut, produsul intern brut a crescut, față de 2016, cu 7%, anunță Institutul Național de Statistică. Ca o comparație, China a avut o creștere de 6,9%.
Potrivit datelor datelor publicate anterior de INS, în 2017, producția industrială a consemnat un avans de 8,2%, cel mai bun ritm din ultimii 10 ani. Evoluția a fost determinată de accelerarea producției în ramura prelucrătoare și a venit pe fondul impulsului exportului și accelerării consumului privat intern.
Pe de altă parte, producția de bunuri de folosință îndelungatăa scăzut, de la 9,4% în 2016, la 5,2%. Comerțul cu amănuntul a crescut cu peste 10,7%. Cele mai mari creșteri s-au înregistrat la produse nealimentare. De asemenea, au crescut cu 12,4% vânzările de carburanți. Pe de altă parte, volumul vânzărilor produselor alimentare, băuturi și tutun au scăzut cu 6,8% în 2017.
Analiștii economici spun că în 2018 creșterea economică va fi generată de consum. În cadrul estimărilor economice de iarnă pentru 2018, Comisia Europeană își intitulează analiza pentru țara noastră „România: boom generat de consum”.
În noua prognoză, Comisia Europeană prevede că România va înregistra o creștere a produsului intern brut, în anul 2018, de 4,5%, o estimare ușor îmbunătățită față de prognoză de toamnă, de anul trecut. Țara noastră ar urma să aibă a doua cea mai mare creștere economică procentuală din UE în 2018, după Malta, care ar putea avea 5,6%.
Agenția americană de evaluare financiară Fitch estimează o încetinire a creșterii PIB-ului României în 2018, la 3,8%, în condițiile în care calculele bugetului realizat de Guvern se bazează pe un avans economic de 5,5%.
Analistul economic Cristian Păun spune că o creștere economică nu este întotdeauna sinonimă cu dezvoltare. „Economia românească a crescut prin îndatorare, fără a construi niciun kilometru de autostradă”, a declarat Păun, pentru AFP.
Într-o analiză a creșterii economice din 2017, redactorul-șef al Ziarului Financiar, Sorin Pâslaru, compara trendul ascendent din țara noastră cu aruncarea unei găleți de benzină într-un foc deja aprins.
„Cifrele sunt nemiloase: în loc să avem creştere de investiţii de 7%, avem creştere de consum de 7%. Menţinerea în teritoriu pozitiv a investiţiilor ar fi deja o miză, în condiţiile în care în 2016 acestea au scăzut cu 3,3%. Nimeni, în afară de Comisia de Prognoză, nu era de acord la începutul acestui an că România poate avea o creştre economică de peste 5% şi iată că aceasta se transformă în una de peste 6%.
Dar nimeni nu prevedea o creştere a consumului, care reprezintă 75% din PIB, de aproape 8%. Şi nimeni nu prevedea sau nu admitea că ar fi posibil ca nivelul cheltuielilor cu salariile din sectorul bugetar să crească cu 22%”, scrie Sorin Pâslaru în analiza sa.
Tot Institutul Național de Statistică mai arată că prețurile au crescut în ianuarie cu 0,8% față de luna decembrie, iar rata anuală a inflației a ajuns la 4,3%. Prognozele BNR arată că în primăvară prețurile vor crește în medie cu 5%. Alimentele s-ar putea scumpi în acest an cu 5,3%, gazele cu 4,2%, iar combustibilii cu 4%.
În ianuarie, cele mai mari scumpiri cu fost la gaze (3,79%), legume și conserve de legume (3,23%), fructe proaspete (3%) și energie electrică (2,77%).
