Pungi de plastic interzise în România. Calendarul dispariției din magazine

Pungi de plastic interzise. Zilele pungilor de plastic sunt numărate în România: atât autoritățile naționale, cât și cele europene, consideră că sacoșele fabricate din plastic dăunează mediului înconjurător, după cum arată numeroase studii științifice.

Senatul a adoptat deja, la data de 19 februarie, un proiect de lege al Guvernului prin care pungile din plastic vor fi interzise în România.

Mai exact, pungile de transport din plastic subțire și foarte subțire, cu mâner, vor fi interzise atât la introducerea pe piața națională (începând cu 1 iulie 2018), cât și la comercializare (1 ianuarie 2019).

Camera Deputaților este decizională în acest caz.

Interdicția nu vizează pungile de transport din plastic fără mâner.

Pungile de transport din plastic sunt acele pungi de transport, cu sau fără mâner, fabricate din plastic, furnizate consumatorilor la punctele de vânzare de bunuri sau produse.

Pungile de transport din plastic subțire sunt pungile de transport cu grosimea peretelui mai mică de 50 de microni, iar cele din plastic foarte subțire au sub 15 microni și „sunt necesare din motive de igienă” sau „sunt utilizate ca ambalaje primare pentru produsele alimentare în vrac, atunci când acest lucru contribuie la prevenirea risipei de alimente”.

Pungi de plastic interzise în România – care sunt amenzile

Operatorii economici care nu respectă noile reglementări pot fi sancționați cu amenzi cuprinse între 15.000 și 25.000 de lei.

Noua lege prevede și că, începând cu data de 27 mai 2018, Ministerul Mediului trebuie să raporteze cu privire la consumul anual de pungi de transport din plastic subțire atunci când furnizează către Comisia Europeană date privind gestionarera ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje.

Legea votată de Senatul României transpune Directiva UE 2015/720 a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2015 de modificare a Directivei 94/62/CE în ceea ce privește reducerea consumului de pungi de transport din plastic subțire.

Pungi de plastic interzise în UE

Marți, 16 ianuarie, Comisia Europeană a adoptat prima strategie la nivel european privind materialele plastice.

Conform noilor planuri, toate ambalajele din plastic de pe piața UE vor deveni reciclabile până în 2030, consumul de articole din plastic de unică folosință va fi redus, iar utilizarea intenționată a microplasticului va fi limitată.

„Aceasta va proteja mediul de poluarea cu plastic și în același timp va stimula creșterea și inovarea, astfel încât provocările cu care ne confruntăm să devină un program pozitiv pentru viitorul Europei. Există argumente economice solide pentru transformarea modului în care produsele sunt concepute, fabricate, folosite și reciclate în UE, iar dacă vom lua inițiativa în acest domeniu vom crea noi posibilități de investiții și locuri de muncă”, se arată într-un comunicat de presă al Comisiei Europene.

„Dacă nu schimbăm modul în care plasticul este produs și folosit, în 2050 oceanele vor conține mai mult plastic decât pește. Trebuie să luăm măsuri pentru ca plasticul să nu mai ajungă în apa, în mâncarea și în organismele noastre. Singura soluție pe termen lung este reducerea deșeurilor din plastic, printr-o reciclare și o reutilizare sporite. Aceasta e o provocare pe care cetățenii, industria și administrațiile trebuie să o soluționeze împreună. Prin Strategia UE privind materialele plastice propunem, de asemenea, un model economic nou și mai circular. Trebuie să investim în noi tehnologii inovatoare care să asigure protecția cetățenilor și a mediului, menținând în același timp competitivitatea industriei noastre”, a declarat prim-vicepreședintele Comisiei, Frans Timmermans, responsabil cu dezvoltarea durabilă.

În fiecare an, europenii generează 25 de milioane de tone de deșeuri din plastic, însă mai puțin de 30 % sunt colectate pentru a fi reciclate. În întreaga lume, plasticul reprezintă 85 % din deșeurile de pe plaje.

Plasticul ajunge chiar și în plămânii și pe mesele noastre, iar efectele asupra sănătății ale microplasticului din aer, din apă și din alimente sunt încă necunoscute.

FOTO: cocoparisienne/Pixabay.com