Proiectul „Genesis” continuă. ADN-ul Basarabilor pleacă azi în Olanda și Spania

Basarab_I
Basarab I,frescă în Biserica Domnească de la Curtea de Argeș

Proiectul „Genesis”, care presupune studierea ADN-ului mai multor domnitori români, a debutat la sfârșitul lunii iunie prin deshumarea osemintelor lui Vladislav I (1364-1377), unul dintre primii voievozi ai Țării Românești. La scurt timp însă, ministrul Culturii, Puiu Hașotti, a oprit prelevarea de ADN „din respect pentru ceea ce au reprezentat domnitorii Ţării Româneşti”, motivând că „aceşti domnitori au marcat istoria naţională”, fiind “prea puţin important dacă au avut sau nu o ascendenţă cumană”.

Alexandru Șimon, unul dintre istoricii implicați în proiectul „Genesis”, și totodată cercetător la Centrul de Studii Transilvane din Cluj-Napoca, a declarat pentru GreatNews că proiectul „Genesis” este în desfășurare. El a arătat că, deși poziția Ministerului Culturii a rămas, la nivel oficial, cea de la sfârșitul lunii iunie, a primit semnale de la București că „lucrurile se normalizează”.

Acum, cercetătorii se concentrează pe analiza materialelor obținute deja (oase, un molar, veșminte și podoabe din mormântul lui Vladislav I din Biserica Domnească de la Curtea de Argeș). Chiar astăzi, 20 iulie, probe ADN prelevate de la Curtea de Argeș, alături de rezultatele obținute de cercetătorii români, vor fi trimise pentru verificare la Universitatea din Bilbao (Spania) și la Universitatea din Nijmegen (Olanda), a spus Șimon. Rezultatele preliminare ar urma să fie gata într-o lună.

Ce este proiectul „Genesis”

Potrivit acestuia, în afară de luarea de probe ADN de la domnitorii români, proiectul „Genesis” implică prelevarea de probe din oseminte aflate în diferite situri arheologice dezvelite începând cu anii ’70, oseminte ce aparțin unor populații maghiare, române, pecenege, cumane , secuiești. Astfel, cercetătorii pot vedea mai ușor în ce grup s-ar încadra un individ izolat, continuă Șimon. Analizele vor fi realizate pe populații care au trăit începând cu secolul III d.Hr. până la anul 1500 d.Hr. Șimon afirmă că există resturi osoase ce pot fi atribuite dacilor, iar astfel s-ar putea identifica și ADN-ul acestora.

În cadrul proiectului „Genesis” vor fi studiați domnitorii din Țara Românească de până la anul 1500. „Cu Neagoe Basarab se schimbă structura genealogică și apar domni ce nu au legătură cu casa Basarabilor”, explică istoricul.  

Până la Neagoe Basarab, cinci domnitori din Țara Românească sunt cunoscuți după numele înscrise pe lespedea de pe mormânt: Nicolae Alexandru (Biserica de la Câmpulung), Mircea cel Bătrân (Mănăstirea Cozia), Vladislav I (Biserica Domnească de la Curtea de Argeș), Vladislav al II-lea (Mănăstirea Dealu) și Mihnea cel Rău (Biserica Evanghelică din Sibiu). În Moldova, cercetarea se va întinde până în timpul lui Alexandru Lăpușneanu (1552-1561; 1564-1568).

„Nu sunt adeptul așezării originii asupra interesului de epocă”

Deși proiectul „Genesis” ar trebui să dureze doi ani, istoricul spune că acesta este de fapt mult mai complex: s-ar putea întinde chiar și pe două decenii, dacă alți cercetători vor continua munca începută acum: „Încercăm să formăm o primă bază de date care să fie completată în deceniile următoare. Avem un decalaj de cel puțin zece ani în raport cu cercetările de la nivel european”. De altfel, continuă el, decalajul există între studiile de genetică istorică din vestul Europei și cele din estul continentului.

Una dintre mizele proiectului „Genesis” este de a afla dacă Basarab I și succesorii săi aveau o origine cumană, slavă sau românească. Șimon spune că în țări precum Ungaria, Austria sau Rusia există eșantioane cu ADN prelevat de la populații cumane, astfel încât s-ar putea realiza o comparație cu ADN-ul domnitorilor noștri. „Un semnal oriental în ADN-ul unei persoane este ușor de depistat”, afirmă el. Pe de altă parte, istoricul arată că, odată ce cumanii au intrat în contact cu populațiile locale, după un secol sau două semnalul oriental al ADN-ului nu mai este atât de clar.

„Personal, eu nu sunt adeptul așezării originii asupra interesului de epocă”, mai spune Șimon. El completează că, fie cuman, fie român, la Basarab a primat clar interesul politic: a fost aliat al tătarilor, vasal al regatului maghiar, apoi a dus o politică independentă sau s-a luptat și s-a împăcat cu sârbii.

Proiectul “Genesis” va „alimenta diferite naționalisme”

Una dintre principalele critici aduse proiectului „Genesis” este aceea că se apropie de cercetările rasiste de tristă amintire din perioada interbelică. „Problema ştiinţifică este, evident, că noi nu avem o genă a românităţii sau cumanităţii pe care să o găsească vreun cercetător la microscop. Dacă aşa ceva exista, Hitler reuşea demult să stabilească descendenţa lui directă din Nibelungi şi Ceauşescu pe a sa din Burebista. Au existat încercări nefericite ale unor antropologi cam legionari ai noştri (nu geneticieni) în jur de 1940 să folosească instrumente ştiinţifice pentru a studia rasele, episod dramatic încheiat cu judecarea lor cînd au venit ruşii. De atunci încoace, slavă Domnului, nu s-au mai folosit asemenea instrumente pentru scopuri generale. Genetica poate folosi cel mult în cazuri individuale, cînd apar descendenţi ai unei familii cunoscute (de exemplu, urmaşii de culoare ai lui Thomas Jefferson) care vor să stabilească filiaţia lor; cu alte cuvinte, cînd există la ambele capete o persoană clar identificată, cu un ADN determinat, ceea ce nu e cazul cu dacii, românii şi cumanii. Cine a văzut un ADN de cuman?”, scrie istoricul Andrei Pippidi într-un articol publicat în „Dilema Veche”.

Însă Alexandru Șimon spune că „la nivelul românilor, rasismele sunt alimentate nu prin știință, ci prin adevăruri care nu trebuie demonstrate”, și dă ca exemplu ideea potrivit căreia „suntem urmașii dacilor și nu trebuie să învățăm nimic de la nimeni”. El completează că analiza ADN va oferi niște rezultate clare, obiective: „Ne convin, nu ne convin,  trebuie să le respectăm”.

Istoricul Marius Diaconescu, lector la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, specializat în istorie medievală românească, este de părere că o cercetare precum proiectul „Genesis” nu va face decât „să alimenteze diferite naționalisme”.

„Să încerci să stabilești dacă au fost cumani sau români e o prostie mare”

„Să stabilești dacă sunt cumani sau români nu se poate. Unde ai cumani ca să știi că sunt cumani curați?”, a declarat el pentru GreatNews. Studierea ADN-ului primilor domnitori ar fi un câștig numai pentru stabilirea genealogiei, spune Diaconescu: „Dar să încerci să stabilești dacă au fost cumani sau români e o prostie mare. Eu nu cunosc să existe o bază genetică clară care să spună că cei care au aceste gene sunt daci, romani sau alții”.

În plus, cumanii s-au amestecat cu românii în secolele XII-XIII: „E o succesiune de populații, este imposibil de stabilit un ADN românesc clar, curat. Suntem în centrul Europei: peste noi au trecut toți migratorii”. Diaconescu mai spune că, din punctul său de vedere, este irelevant dacă Basarab I a fost român sau cuman: „Chiar nu este important. Basarab e fondator de țară. El a știut să profite de contextul respectiv”.

De-a lungul timpului, istoricii români au adus diferite argumente pentru a demonstra că Basarab I era cuman sau, din contră, vlah.

Argumente că Basarab I era vlah (român):

1. În toate documentele epocii în care se vorbește despre Basarab se spune că el era vlah. De pildă, într-un document oficial emis în 1332 de regele Ungariei Carol Robert de Anjou, prin care îl răsplătea pe un supus al său pentru vitejia sa în bătălia de la Posada (1330), se spune despre Basarab, numit „fiul lui Thocomerius”, că era vlah.

2. Același document emis de regele Ungariei în 1332 îl numește pe Basarab „schismatic”, deci „creștin de rit ortodox”.

3. Istoricii Constantin C. Giurescu și Dinu C. Giurescu arată că în toate timpurile și în toate țările au existat influențe străine puternice, chiar o modă de a purta nume străine. De asemenea, numele tatălui lui Basarab, „Thocomerius”, ar fi o deformare a numelui slavo-român „Tihomir”. Astfel, tatăl lui Basarab nu ar fi avut nume cuman.

Argumente că Basarab I era cuman (teorie susținută de istoricul Neagu Djuvara în cartea sa „Thocomerius-Negru Vodă. Un voivod de origine cumană la începuturile Ţării Româneşti”):

1. Atât numele „Basarab”, cât și „Thocomerius”, sunt nume de origine cumană. Primul înseamnă „tată stăpânitor” sau „cuceritor”, al doilea ar fi o deformare a numelui cuman „Toctomer”, care înseamnă „fier călit”, a explicat istoricul Neagu Djuvara într-un interviu pentru evz.ro.

2. Basarab și fiul său, Nicolae Alexandru, erau considerați catolici de către Vatican. Într-un document din 1345, Papa Clement al VI-lea îl laudă pe fiul lui Basarab pentru devotamentul său catolic. Deoarece și cumanii erau catolici (se creștinaseră în 1228 de teama tătarilor), este posibil ca primii domni ai Țării Românești să fi fost cumani. Abia după înființarea Mitropoliei Ungrovlahiei în 1359, aflată sub tutela Patriarhiei de la Constantinopol, Nicolae Alexandru se va converti la credința ortodoxă. 

Schimbarea a survenit deoarece Nicolae Alexandru voia să fie recunoscut ca domn autocrator, adică un suveran cu puteri absolute care a moștenit puterea de la Dumnezeu. El voia ca Papa să îi recunoască această calitate, însă nu a reușit să corespondeze direct cu el, răspunsul dat de papalitate ajungând la regele Ungariei. Atunci Nicolae Alexandru s-a adresat Patriarhului de la Constantinopol, care l-a recunoscut ca domn autocrator. Tot atunci, Alexandru și-a schimbat numele în Nicolae Alexandru (începând cu anul 1359). Potrivit unor istorici, acest fapt arată că el a schimbat religia.

3. Porecla „Negru Vodă” dată întemeietorului Țării Românești (adică lui Thocomerius, tatăl lui Basarab) i-ar fi fost dată deoarece, fiind cuman, era mai negricios.

Potrivit tradiției, Negru Vodă era un voievod venit de peste munți, din Țara Făgărașului, pe la 1290. Istoricul Neagu Djuvara spune că el era un cuman pe care și l-au ales drept conducător românii din Ardeal. Mai mult, culorile negru și alb aveau un înțeles politic la cumani: ei numeau „albă” o țară principală, dominantă, iar cea cucerită, stăpânită era numită „neagră”. Astfel, Ardealul – cucerit de Ungaria – era numit „negru”. Astfel, porecla Negru Vodă s-ar explica prin faptul că el venea din Ardeal (Ungaria Neagră).

Dacă ți-a plăcut acest articol, dă-ne un like pe pagina noastră de Facebook.