Fondurile pentru programul „Prima casă” s-au epuizat, iar cei care doresc să-și cumpere un apartament cu acest tip de credit trebuie să mai aștepte cel puțin până în primăvară.
Însă nu e foarte clar care va fi viitorul acestui tip de credit. Critici împotriva programului au venit inclusiv din partea Băncii Naționale a României. Unul dintre viceguvernatorii BNR, Liviu Voinea, spune că programul nu prea i-a ajutat pe cei cu venituri mici, așa cum și-au propus inițiatorii. De asemenea, „Prima casă” a presupus un efort bugetar important.
„Din punct de vedere social, programul „Prima casă” a avut un rol modest. Astfel, analiza caracteristicilor debitorilor după venit arată însă o utilizare limitată a programului de către debitorii cu venituri reduse, similară situației existente în cazul creditelor ipotecare standard.
Singurul aspect social pe care acest program îl asigură este un acces mai mare al persoanelor tinere la achiziționarea unei locuințe, ponderea debitorilor cu vârste de până în 35 de ani fiind mai mare în acest caz”, se arată în studiul realizat de Voinea.
Viceguvernatorul BNR mai crede că „Prima casă” „poate produce distorsiuni în mecanismul de piață, băncile nefiind impulsionate în dezvoltarea de produse de creditare ipotecară cu risc redus în condițiile existenței acestui program care asigură un cost semnificativ mai mic datorită garanției de 50% oferite de către stat”.
Plafonul se reduce la Prima Casă
Alexandru Petrescu, directorul general al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM), instituția care asigură băncile că își vor primi banii împrumutați clienților programului, spunea în această vară că „Ministerul de Finanțe duce programul într-o decelare, într-o reducere în următorii trei ani”.
De altfel, reprezentanții FNGCIMM transmiteau în luna august că plafonul cel mai mare în cadrul programului Prima casă a fost în anul 2016, când s-au acordat 2,94 miliarde de lei.
Pentru anul 2017 plafonul este de 2,5 miliarde lei urmând ca în 2018 -2020 plafonul să scadă la câte 2 miliarde lei pentru fiecare an, iar pentru ultimul an (2021) 1,5 miliarde lei.
Prima Casă. Cresc și ratele
Dobânzile vor crește, spun analiștii. Indicatorul ROBOR, în funcție de care se calculează ratele la împrumuturile în lei, a început să crească și a atins cel mai ridicat nivel de la începutul anului, potrivit Digi24.
Cel mai scăzut nivel a fost în luna septembrie, când era 0,68%, iar acum a ajuns la 0,95%. Potrivit analiștilor, până la sfârșitul anului viitor va ajunge la 2%.
„La un credit Prima Casă de 50 de mii de euro, echivalent în lei, luat pe 30 de ani, dacă luam acest credit anul trecut, când era ROBOR-ul la minime istorice – aveam o rată de 910 lei pe lună. Acum, avem o rată cu 33 de lei mai mare”, a explicat analistul bancar Irina Chițu, pentru Digi24.
Mai mult, analiștii cred că aceeași rată ar putea ajunge până la sfârșitul acestui an la 998 de lei, iar în decembrie 2018 ar putea fi 1.100 de lei.
