Bolile autoimune se află la nivel internațional într-o creștere exponențială, în principal în țările avansate economic unde au devenit un veritabil flagel.
În prezent, în Europa, peste 60 de milioane de bolnavi sunt diagnosticați cu afecțiuni de acest tip, cei mai numeroși dintre aceștia fiind femei (cu vârste cuprinse între 20 și 40 de ani) și copii. Boala se propagă cu repeziciune, moștenirea genetică fiind un mare factor de risc, întrucât o persoană care are o rudă de gradul 1 ce suferă de o afecțiune autoimună are foarte mari șanse de a o moșteni. Deși cauzele bolilor autoimune nu au fost identificate exact, pe lângă zestrea genetică specialiștii au identificat și alți factori care sunt responsabili de creșterea incidenței acestei boli. Este vorba despre substanțele toxice (fumatul, aditivii din produsele cosmetice etc.), deprinderile alimentare sau stresul. În prezent, se cunosc sigur peste 60 de boli autoimune și multe altele sunt suspectate că ar avea cauze autoimune. Iată care sunt cele mai cunoscute dintre ele și cum se manifestă.
- Lupusul – afectează, în 90% dintre cazuri, femeile, fiind corelat și cu modificări ale nivelului de estrogen. Pacienții care suferă de această boală dezvoltă o serie de anticorpi care atacă întreg organismul, respectiv sânge, rinichi, articulații sau terminații nervoase.
- Bolile inflamatorii intestinale – reprezintă un grup de afecțiuni intestinale ce cauzează inflamație îndelungată la nivelul tractului digestiv, care este alcătuit din cavitatea bucală, esofag, stomac, intestinul subțire și cel gros. Bolile inflamatorii intestinale pot afecta serios calitatea vieții pacientului, fiind foarte dureroase.
- Artrita reumatoidă – poate cauza daune ireversibile la nivel articular pentru că la bolnavii care suferă de această afecțiune sistemul imunitar produce anticorpi care se lipesc de învelișul articulațiilor și atacă apoi articulațiile.
- Scleroza multiplă – este o boală care produce pacientului foarte multă durere, întrucât sistemul imunitar îi atacă celulele nervoase și duce la pierderea vederii, spasme musculare și probleme de coordonare.
- Diabetul zaharat de tip 1 – apare atunci când organismul produce anticorpi care atacă și distrug celulele pancreasului, care se ocupă de producția de insulină. Această afecțiune este una dintre cele mai frecvente boli cronice netransmisibile și cele mai comune boli endocrine.
- Psoriazisul – apare atunci când sistemul imunitar produce în exces celule de tip T, care se depozitează la nivelul pielii, ducând la apariția unor leziuni specifice. În prezent, aproximativ 3% din populația globului suferă de această afecțiune.
- Boala Hashimoto – este cel mai frecvent tip de tiroidă și cea mai des întâlnită cauză de hipotiroidism. Anticorpii produși de sistemul imunitar atacă glanda tiroidă și distrug treptat celulele care produc hormonii tiroidieni.
- Vitiligo – este o afecțiune cronică ce determină pierderea pigmentului care dă culoare pielii, ochilor sau părului. De asemenea, este una dintre cele mai comune boli dermatologice, care afectează până la 2% din populația globului.
- Vasculita – este cauzată de atacul sistemului imunitar asupra vaselor de sânge. Pentru că această dereglare poate afecta orice organ, simptomele sale pot apărea în orice partea a corpului.
- Miastenia gravis – se caracterizează, în principal, prin slăbiciune musculară, întrucât anticorpii produși de sistemul imunitar împiedică buna funcționare a mușchilor. Miastenia gravis este considerată o boală rară, frecvența cazurilor fiind de 1 la 10.000 de persoane.
Până în prezent nu există o terapie capabilă să elimine definitiv această tulburare intervenită în mecanismele de apărare ale organismului. Totuși, s-a observat, că au apărut îmbunătățiri prin schimbarea stilului de viață și, în principal, prin adoptarea unei alimentații sănătoase și practicarea sportului, care sunt și două dintre cele mai eficiente metode de prevenție ale acestor boli.
Sursa foto: Shutterstock
