Un cioban a excavat o porțiune de 500 de metri în golul alpin de pe vârful Mușeteica din Munții Făgăraș. Acesta a vrut să-și amenajeze o stână în zonă. A distrus vegetați din zona de dublă protecție: rezervație naturală și sit Natura 2000. Distrugerea a fost observată de conservaționistul Alex Găvan și Ciprian Gălușcă de la Greenpeace România care împreună au alertat autoritățile de protecție a mediului. Săpăturile au fost stopate, iar pe numele proprietarului de stână, Jandarmeria Argeș a cerut parchetului deschiderea unui dosar penal. Potrivit legislației ariilor protejate, distrugerile se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
Locul este de o frumusețe aparte, spune conservaționistul Alex Găvan, despre golul alpin de la Mușeteica, explorat de el încă din copilărie, ca voluntar la Salvamont Curtea de Argeș. „Într-o iarnă, în timpul unui antrenament, am dormit chiar pe vârful Mușeteica, la 2448 de metri, într-o groapă săpată în zăpadă. (…) În acest munte sunt chiar și păduri virgine, dintre cele mai frumoase din Europa”, scrie conservaționistul pe Facebook, în postarea în care anunța cazul. În 18 iunie, la sesizarea lui și a reprezentantului Greenpeace, jandarmaria a venit și a constatat ceea ce ar fi trebuit să nu admită administrația locală, care, în opinia autorului postării, „și-a dat acordul tacit”, pentru că știa despre ce era vorba.
„Fără niciun fel de documentație și autorizații, fără respectarea legii, un proprietar de stână cu acordul tacit al administrației locale și care știa despre ce este vorba, a croit un drum în zona vârfului Mușeteica, distrugând muntele pe o lungime de aproximativ 500 de metri”, relatează Găvan. Dar speța este mult mai adâncă, crede el, pentru că de foarte multe ori, în România, se acționează retroactiv, „când răul este deja făcut și uneori, nu se mai poate îndrepta”. Conservaționistul cere ca dincolo de consecințele legale asupra proprietarului de stână, dar și a autorităților locale „care au închis ochii”, un lucru firesc ar fi și ca cel care a distrus să fie obligat să refacă zona.
„Identitatea noastră este în pericol nu pentru că vin «străinii» să ne-o confiște sau să ne-o fure, ci pentru că nivelul nostru de educație și conștientă nu mai face posibilă păstrarea ei”, mai scrie Găvan, care se declară un susținător al meseriilor tradiționale, dar „practicate cu respect față de semeni și față de natură”.
Într-un răspuns pentru G4Media, Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) a confirmat că nu a existat niciun punct de vedere care să avizeze drumul. Împreună cu Jandarmeria și Garda de Mediu, reprezentanții ANANP au constatat degradarea/deteriorarea habitatului natural și a florei sălbatice existente pe o suprafață de 2000 de metri pătrați, respectiv 500 m liniari. Dincolo de cercetările penale, potrivit șefului Gărzii de Mediu Argeș, Alex Vajan, inspectorii vor reveni în zona golului alpin pentru a evalua pagubele și pentru a hotârî ce măsuri suplimentare sunt necesare pentru a compensa pierderile.
