Alegerile Parlamentare 2016. Peste 18 milioane de români cu drept de vot sunt așteptați astăzi, 11 decembrie, la urne, pentru a-și alege reprezentanții în Parlament pentru următorii 4 ani.
Secțiile de votare s-au deschis la ora 7 dimineața și se vor închide la ora 21. La ora 21 vor fi anunțate și rezultatele exit poll-urilor.
Dincolo de bătăliile politice, Alegerile Parlamentare 2016 aduc și 4 mari noutăți pe care orice cetățean cu drept de vot ar trebui să le cunoască.
Iată care sunt acestea:
1. Se trece de la vot uninominal mixt la vot pe liste.
Dacă la alegerile legislative din anii 2012 și 2008 a funcționat sistemul de vot uninominal, la alegerile parlamentare din 2016 s-a revenit la votul pe liste. Această schimbare a fost susținută atât de PSD, cât și de PNL.
În 24 februarie 2015, Comisia de Cod Electoral a decis revenirea la votul pe listă și renunțarea la sistemul de vot uninominal folosit în ultimele două alegeri legislative.
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea alegerilor parlamentare pe listă pe 20 iulie 2015.
În cadrul sistemului de vot pe liste, cel care este în vigoare în România și la ora actuală, alegătorii votează una din listele de candidați propuse de partide în circumscripțiile electorale, iar mandatele de parlamentari se atribuie în funcție de procentele obținute. Mai exact, în funcție de numărul de voturi obținut de o anumită listă, în Parlament intră candidații în ordinea lor pe lista respectivă.
În schimb, în cazul votului uninominal prin compensare, care a funcționat în România, candidații care câștigau 50% plus unu din voturile exprimate în colegiu intrau direct în Parlament, iar mandatele rămase erau repartizate la nivelul fiecărei circumscripţii electorale pentru ceilalţi candidaţi, în funcție de cât de bine erau plasaţi.
Prin noua lege promulgată de Klaus Iohannis s-a revenit la sistemul de vot anterior anului 2008.
2. Numărul de Parlamentari scade cu 122.
Începând din decembrie 2016 vom avea un număr mai mic de senatori și deputați în Parlamentul României.
Una dintre cele mai importante critici aduse sistemului de vot uninominal mixt (prin compensare) care a funcționat la ultimele două alegeri parlamentare din România a fost că a „umflat” foarte mult Parlamentul, care a ajuns să numere nu mai puțin de 588 de parlamentari.
În urma alegerilor parlamentare din 9 decembrie 2012 numărul de parlamentari a crescut de la 470 la 588 (412 deputați și 176 senatori). În perioada 2012 – 2016, norma de reprezentare a fost de 1 deputat la 70.000 de locuitori și de 1 senator la 160.000 de locuitori.
Acum, norma de reprezentare va fi de 1 deputat la 73.000 de locuitori și de 1 senator la 168.000 de locuitori. În total, vor fi aleși 466 de parlamentari: 330 de deputați și 136 de senatori.
3. Românii din străinătate pot vota și prin corespondență.
Începând din acest an, românii din străinătate au putut vota și prin corespondență. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial în noiembrie 2015. Pot vota prin corespondență atât românii care au domiciliul în străinătate, cât și cei care au reședința într-o altă țară.
Votul prin corespondenţă pentru românii din diaspora va funcţiona doar la alegerile parlamentare, nu şi la cele prezidenţiale sau europarlamentare.
Site-urile unde poți să vezi prezența la vot în timp real
Românii care au vrut să voteze prin corespondență au avut de îndeplinit o serie de formalități. Ei au fost obligați:
* să se înscrie în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă, în baza unei cereri scrise, datate şi semnate, depusă personal sau transmisă prin poştă către misiunea diplomatică sau oficiul consular din statul de domiciliu sau reşedinţă.
* să anexeze la cerere o copie a paşaportului cu menţionarea statului de domiciliu, în cazul cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, respectiv o copie a actului de identitate şi o copie a documentului care dovedeşte dreptul de şedere, eliberat de autorităţile străine, în cazul cetăţenilor români cu reşedinţa în străinătate.
Românii s-au putut înscrie în Registrul electoral al alegătorului cu opțiunea pentru votul prin corespondență începând cu data de 1 aprilie 2016 şi până la data expirării a 48 de ore de la data începerii perioadei electorale.
Până joi, 8 decembrie, aproximativ 4.500 de români au votat prin corespondență.
Românii din străinătate pot vota și astăzi în cele 417 secții de votare amenajate pentru ei.
4. Dacă nu sunt în localitatea în care au domiciliul sau reședința, românii pot vota oriunde în județul în care locuiesc.
O altă noutate este că, potrivit Legii 208 / 2015, românii vor putea vota oriunde în județul în care își au domiciliul sau reședința. Dacă alegătorul nu se află în localitatea în care își are domiciliul sau reședința, atunci el poate vota la orice altă secție din același județ.
„Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa, conform prezentei legi. În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se află în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale, aceştia pot vota la orice secţie de votare din cadrul circumscripţiei electorale unde îşi au domiciliul sau reşedinţa”, se arată în articolul 84 al legii.
În schimb, legea anterioară pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului (nr. 35/2008) prevedea că alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul sau reședința (așadar, nu puteau vota la orice secție din județ).
„Libertatea de a ne alege reprezentanții a fost câștigată greu. Să nu o desconsiderăm”
Iată cine sunt cei care pot vota pe liste suplimentare:
a) persoanele care se prezintă la vot şi fac dovada că au domiciliul sau reşedinţa pe raza secţiei de votare respective, însă au fost omise din lista electorală permanentă;
b) persoanele care se prezintă la vot şi fac dovada că au reşedinţa pe raza secţiei de votare respective, însă nu au făcut cereri de înscriere în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă;
c) persoanele care în ziua votării se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde îşi au domiciliul sau reşedinţa şi care fac dovada că au domiciliul sau reşedinţa pe raza circumscripţiei electorale în care se află secţia de votare respectivă;
d) membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi operatorii de calculator, dacă au domiciliul sau reşedinţa pe raza circumscripţiei electorale în care se află secţia de votare respectivă;
e) persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii sau cu verificarea dispozitivului de menţinere a ordinii, dacă au domiciliul sau reşedinţa pe raza circumscripţiei electorale în care se află secţia de votare respectivă;
f) candidaţii, dacă aceştia candidează în circumscripţia electorală respectivă.
Dacă acest articol vi s-a părut util, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.
