Muzeul Grigore Antipa a înverzit pe dinăuntru. Cel mai spectaculos TUR VIRTUAL

deinotherium
Scheletul de Deinotherium (exemplarul înalt) expus la Muzeul Antipa. Foto: Flavius70 via Wikimedia Commons


Film realizat de greatnews.ro la deschiderea Muzeului Antipa

Muzeul Grigore Antipa și-a deschis din nou porțile sâmbătă, 17 septembrie, după ce a fost închis mai bine de doi ani pentru lucrări de modernizare. Lucrările au costat 13 milioane de euro: o parte din bani au venit de la bugetul de stat, iar restul dintr-un împrumut obținut în 2006 de Ministerul Culturii de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Înainte de a-i trece pragul, Great News vă invită să faceți un prim tur virtual al muzeului, care arată într-adevăr excepțional.

Muzeul_Antipa_la_deschidere

 

 

Muzeul Antipa este deschis de marți până duminică între orele 10 și 20 (ultimul vizitator intră la ora 19:00). În zilele de luni muzeul este închis. Prețul unui bilet întreg este 20 de lei. Elevii și preșcolarii cu legitimații valabile vor plăti 5 lei, studenții și pensionarii 10 lei, iar posesorii de carduri Euro 26 vor scoate din buzunar 5 lei. Un audioghid în limba română sau engleză costă 10 lei.

Sute de copii au stat la coadă alături de părinții lor, dar nu s-au plictisit: modernizat de la prima treaptă până în cele mai adânci cotloane, Muzeul Antipa și-a întâmpinat vizitatorii cu o girafă așezată în fața scărilor care le-a ținut de urât celor mici, ocupați să alerge în jurul picioarelor lungi de doi metri.

Marea_NeagraDiorama din imagine este prima dintr-un șir de „felii” de peisaje care își propun să îi familiarizeze pe vizitatori cu plantele și animalele din România (la demisol se află expoziția numită „Biodiversitatea României”). Morunul, nisetrul sau peștele spadă sunt câtiva dintre peștii care înoată în lumina albastră a dioramei dedicate viețuitoarelor din Marea Neagră.

MorunulÎn tot muzeul există 67 de info-touch-uri așezate în fața dioramelor. Pentru vizitatori este de mare ajutor că animalele împăiate din realitate sunt așezate în aceleași poziții și pe ecranul digital. Astfel, e simplu ca bună ziua să afli informații despre animalul care ți se pare mai interesant: dai două click-uri pe el și în față ți se deschide o pagină nouă unde poți citi despre răspândirea, dimensiunile și comportamentul lui. În imaginea de deasupra se vede morunul – atât împăiat, cât și în reprezentare digitală pe info-touch.

Marea_Neagra_01Dioramă cu viețuitoare din Marea Neagră. Dacă înainte de renovare colecțiile de animale ale Muzeului Antipa erau grupate în funcție de gradul de evoluție (spre exemplu, reptilele erau prezentate înainte de maimuțe și separat de acestea), acum expoziția este organizată pe bioregiuni (stepa și animalele sale, tundra și animalele sale etc.). Așadar, o maimuță și un șarpe se pot întâlni acum în vitrină dacă au același mediu de viață.

DeltaPăsările specifice Deltei Dunării sunt grupate în câteva diorame la demisol.

PelicaniPelicani într-o dioramă dedicată Deltei Dunării. Aerisite și alcătuite echilibrat, aceste tablouri 3D nu îl mai obosesc pe vizitator prin mulțimea de animale înghesuite unele într-altele.

DropiiUriașa dropie ce ajungea și la 18 kilograme și un metru înălțime a dispărut în anii ’80 de la noi din țară, după ce a cedat în fața celor trei mari inamici ai săi: chimizarea culturilor agricole în timpul regimului Ceaușescu, vânătoarea și țăranii care au omorât-o pentru a se hrăni în iernile geroase. Muzeul Antipa se numără printre puținele locuri din România unde mai poate fi admirată pasărea supranumită „struțul românesc”.

mistretiepuremareMistreț și iepuri în diorama ce ilustrează viața în Subcarpați.

Cerb_si_lupiDe departe cea mai „vie” scenă din tot Muzeul Antipa, diorama în care un cerb este încercuit de o haită de lupi care îi sar la gât, în spate și la picioare respiră un dramatism teribil, indiferent din ce parte o privești. Aproape că simți gerul, viscolul năprasnic și disperarea mândrului cerb care, în ciuda puternicelor coarne, nu are nicio șansă în fața adversarilor mult prea numeroși.

Pescarusul_albastruDeși nu arată precum pescărușii de pe litoral, micuța pasăre colorată din imagine se numește pescărușul albastru și trăiește pe malul apelor curgătoare sau a lacurilor cu apa clară unde trăiesc pești.

vulturmareVulturul negru, așezat în cea mai tristă dioramă a Muzeului Antipa, cea a speciilor dispărute din România. Semeața pasăre mai poate fi admirată numai în vitrină, alături de castor, zimbru sau dropie. Ingenios, pe pereții dioramei au fost pictate armele sau uneltele folosite de om pentru a răpune aceste animale, de la ghioagă la pușcă.

LupoaicaO lupoaică își alăptează puii (dioramă a bioregiunii alpine).

Cocosul_de_munteFiind o pasăre foarte sperioasă, este destul de greu să vedeți un cocoș de munte în natură. Însă îl puteți admira la Muzeul Antipa în diorama alpină, alături de zăgan și de alte păsări din zone muntoase.

PesteraRăcoroasă și întunecată, peștera din muzeu a fost reamenajată: acum este mai mare și conține un craniu de homo sapiens, oase ale ușilor de peșteră și desene rupestre. Ca o adevărată grotă, peștera are stalagmite, stalagtite și coloane dantelate, iar pe jos pare să băltească apa. De fapt, este un fel de lac folosit pentru a imita apa. Chiar la intrarea în peșteră este amenajat un colțișor ce îl comemorează pe speologul și exploratorul român Emil Racoviță.
urspolarmareDe la demisol, unde am urmărit expoziția dedicată biodiversității României, urcăm acum la parter, unde se desfășoară expoziția „Biodiversitatea Terrei”. Printre primele animale expuse aici se numără foca și ursul donate Muzeului Antipa de omul de afaceri Gheorghe Iaciu. Pasionat de vânătoare, Iaciu a strâns numeroase trofee de-a lungul vieții, iar acum a decis să renunțe la o parte din ele. Potrivit Ministerului Culturii, împăierea şi transportarea trofeelor a costat în jur de 85.000 de euro. Cel mai mult a costat naturalizarea ursului alb pe care îl puteți vedea în această fotografie: 15.000 de euro.

FocaFoca donată de omul de afaceri Gheorghe Iaciu.

Rechinul_albMarele rechin alb împarte o dioramă cu peștele-ferăstrău, peștele-arici și alte viețuitoare din adâncurile oceanelor.

Rechinul_ciocanRechinul-ciocan și peștele torpilă în sala dedicată viețuitoarelor din mările reci și calde.

CrocodiliCrocodili în expoziția „Biodiversitatea Terrei” de la Muzeul Antipa

JafuarJaguar în expoziția „Biodiversitatea Terrei” de la Muzeul Antipa

pasarimareIbiși roșii expoziția „Biodiversitatea Terrei” de la Muzeul Antipa

ElefantUn elefant în sala dedicată faunei indiene

Ecran_infoPrin muzeu sunt răspândite mai multe astfel de plasme interactive de unde vizitatorii pot afla informații detaliate despre diferite animale. Dacă înainte de renovare nu stătea prea bine la capitaolul tehnologie modernă, muzeul ne pune astăzi la dispoziție cinci săli unde se vor proiecta documentare, 67 de info-touch-uri (vezi mai sus), plasme interactive și proiecții 3D.

Leu_girafaAnimale de pe continentul african în sala centrală a Muzeului Antipa

DromaderDromaderul în sala centrală a Muzeului Antipa

AnimalElefantul de mare în sala centrală a Muzeului Antipa

Trofee_donateBoul moscat și vulpea polară fac parte din colecția de 37 de trofee de vânătoare pe care Gheorghe Iaciu le-a donat Muzeului Antipa.

Elefanul_fosilElefantul fosil (Deinotherium gigantissimum) este piesa de rezistență a Muzeului Antipa. Scheletul a fost descoperit, după mulți ani de excavații, de Gregoriu Ștefănescu, fost director al Muzeului de Istorie Naturală din București. În 1890, savantul a dezgropat pe Valea Bârladului scheletul unui animal pe care l-a numit Deinotherium gigantissimum. Scheletul expus este cel mai mare și mai complet din lume, fiind exemplarul-tip, după care a fost descrisă o nouă specie: astfel, piesa din muzeul din București are statut de unicat mondial. Animalul a trăit în Miocenul târziu (undeva între 8,7 și 5,8 milioane de ani) și avea 4,5 metri înălțime. Era foarte puternic: dobora fără probleme un arbore căruia îi devora după aceea părțile moi.

balenacocoasamarePărăsim acum parterul și ajungem la etajul I, unde în holul expoziției ne întâmpină scheletul unei balene cu cocoașă. La ultimul nivel, expoziția are mai multe teme: originea și evoluția vieții, paleontologia, roci și minerale, lumea insectelor și omul.

MorsaSchelet de morsă în holul etajului I

Antipa_sala_luiSala dedicată lui Grigore Antipa conține o bibliotecă plină de cărți, animale în formol, documente, fotografii, o machetă de navă și alte obiecte ce i-au aparținut celui care a fost directorul Muzeului de Istorie Naturală între 1893 și 1944, nu mai puțin de 51 de ani.

Paleontologie_1Sala de paleontologie are o podea transparentă sub care a fost așternut un strat de nisip în care stau întinse tot soiul de oase ale unor animale demult dispărute.

camerafosilemareExponat din sala de paleontologie

ProiectiaProiecție 3D în sala de paleontologie

Mamifer_cu_carapaceMamifer cu carapace (Glyptodon typus) din sala de paleontologie. Animalul a trăit cândva în Pleistocen (epocă ce începe acum 2,5 milioane de ani și se termină acum 11.700 de ani).

Insecte Sala dedicată lumii insectelor

insectemareFluturi în sala dedicată insectelor

ScheleteSchelete expuse la etajul I al muzeului

SerpiO piele de anaconda și una de piton

anatomiemareMulaj în sala dedicată anatomiei omului

inuitmareExpoziția se încheie cu o sală dedicată omului. În imagine vedeți un inuit aflat într-un caiac

Mumie_din_PeruO mumie din Peru în ultima sală a Muzeului Antipa

Foto: Andreea Dogar