Model elvețian. Toni, omul care a adus fasolea cu cârnați în România, de la Geneva

Fasole cu cârnați FOTO: Nicubunu/Wikimedia Commons
Fasole cu cârnați FOTO: Nicubunu/Wikimedia Commons

Zilele trecute, atunci când au prezentat evenimentele organizate cu ocazia Zilei Naționale, reprezentanții primăriei Iași nu au făcut niciun fel de precizare cu privire la porțiile de fasole cu cârnați, devenite de acum tradiționale.  Ieri, primarul Gheorghe Nichita a venit să liniștească toți fanii fasolelor.

„Vom avea şi tradiţionala fasole cu cârnaţi, dar, având în vedere că este post, vom da doar fasole pentru cei care postesc, iar cei ca­re doresc, şi cârnaţi, un pahar de vin, un pahar de ţui­că, tot ce mai avem”, a declarat primarul Iașiului, citat de jurnaliștii de la Ziarul de Iași.

Însă Iașiul este doar primul oraș în care se anunță oficial că fasolea va fi și anul acesta un fel de tort al Zilei Naționale. Și alte primării stau cu ochii pe sacii cu boabe, pe cazane și polonice și se pregătesc să le dea comanda masterchef-ilor.

Cum a apărut „febra” fasolelor cu cârnați

Anul trecut, la câteva zile după Ziua Națională, primarul din Târgu Jiu, Florin Cârciumaru, le-a declarat jurnaliștilor de la Pandurul.ro, că „ideea de a le oferi cetățenilor fasole cu cârnați de 1 Decembrie” îi aparține lui Toni Greblă, în acea perioadă senator PSD, acum judecător la Curtea Constituțională. Ideea i-ar fi venit în în timp ce se afla la Geneva.

„Este adevărat, cât am fost la Geneva, printre altele, m-am ocupat şi de relaţia cu românii stabiliţi în canton. La întâlnirile pe care le aveam, mai ales după ce s-a construit şi biserica din lemn de la Geneva, socializam după, fie la ambasadă la noi, şi preţuirea sau trecerea cea mai mare o aveau micii şi fasolea. Apoi am participat când eram prefect la organizarea unor astfel de chestiuni în Piaţa Prefecturii. Îmi amintesc că la început le pregăteam mâncarea în unităţi militare. Eu am venit cu ideea, reţeta a fost a bucătarilor”, a explicat Toni Greblă.