Mengele de România. Cum a primit Victor Socaciu doi rinichi de copil, cu ajutorul lui Mihai Lucan

Mihai Lucan și Victor Socaciu, fotografiați după operația din 2009. Foto: adevarul.ro

”Un astfel de transplat, în care sunt donați doi rinichi de copil unui adult, încalcă logica, bunul-simț și criteriile medicale”. Astfel descrie actualul manager al Institutului de Transplant Renal din Cluj, Silviu Moga, actul medical de care a beneficiat în 2009 Victor Socaciu, artist și deputat PSD la acea vreme.

În septembrie 2009, cazul era prezentat ca o nouă mare reușită a medicului Mihai Lucan. Victor Socaciu devenea ”artistul cu 4 rinichi”, doi fiind primiți de la o fetiță de 10 ani intrată în moarte cerebrală.

„Cazul Socaciu e şi mai flagrant decât cazul Arşinel, pentru că Socaciu a fost transplantat cu ambii rinichi ai unui copil de 10 ani care a suferit anevrism cerebral, în condiţiile în care erau copii compatibili pe secţia Nefrologie Pediatrică internaţi la Spitalul Pediatrie 2 din Cluj”, spune pentru adevarul.ro omul de la care a pornit întregul caz Lucan, deputatul USR Emanuel Ungureanu, fost asistent social clinician la Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj (ICUTR) condus la acea vreme de medicul Lucan și martor la moartea a 23 de copii cu insuficiență renală cronică, ca fondator al Asociației de Solidaritate și Empatie ”Delia Grădinaru”.

Doi copii așteptau rinichii pe care i-a primit Socaciu

Ungureanu își amintește că „cei doi rinichi puteau salva vieţile a 2 copii, verişori, Gabi şi Viorel Bora. Gabi suferise două transplanturi nereuşite, iar de fiecare dată i se promitea că următorul rinichi va fi şi cel valabil. Problema celor care nu erau transplantaţi era fie că nu erau suficient de importanţi, nu aveau bani sau nu aveau imagine de oferit. Socaciu şi Arşinel nu aveau bani, dar ofereau imagine care urma să fie convertită în bani prin clinica privată Lukmed, care avea astfel mai mulţi clienţi care veneau la maestru”.

Victor Socaciu a ajuns la dializa în 2009, ca urmare a unui diabet care i-a generat insuficienţă renală cronică. Medicul Mircea Penescu, director pe atunci la Spitalul de Nefrologie Carol Davilla din Bucureşti, i-a recomandat ca unica şansă pentru a scăpa de dializă, transplantul. A luat legătura cu Mihai Lucan, de la ICUTR Cluj, şi s-a înscris pe lista de transplant. „Într-o lună sunt gata”, ar fi spus el apropiaţilor, explicându-le că „Lucan are nişte interese mari, aşteaptă o aprobare importanta pentru un proiect de-al lui, şi îl voi ajuta să o obţină”, au declarat surse din anturajul artistului pentru „Adevărul”. După nici o lună, a primit telefon că s-au găsit rinichi compatibili, a plecat urgent la Cluj, iar a doua zi a fost operat. Cei doi rinichi transplantaţi funcţionează şi în ziua de astăzi.

Socaciu a primit ambii rinichi pentru că exista o mare diferență de greutate între donator, fetița de 10 ani, și primitor.

Cum se stabilește compatibilitatea

„Din fericire pentru domnul Socaciu a avut cea mai bună compatibilitate cu donatorul, mai bună decât copiii care ar fi putut să intre în sala de operaţie”, declara atunci, fără să clipească, Dan Luscalov, care era atunci directorul executiv al Agenţiei Naţionale de Transplant şi subordonatul lui Mihai Lucan la ICUTR. Actualul manager al Institutului de Urologie şi Transplant Renal Cluj (ICUTR), Silviu Moga, a declarat pentru „Adevărul” că „logic, de bun simţ şi conform criteriilor medicale un rinichi al unui copil de 10 ani ar avea cele mai mare şanse să funcţioneze la un alt copil de vârstă similară. Astăzi la Institut un astfel de transplant nu ar avea loc, pentru că după plecarea domnului Lucan au fost introduse criterii clare privind beneficiarii unei grefe”.

„Se face tipizarea tuturor posibililor primitori, avem circa 2.000 la ora actuală, pentru a şti cam ce gene au, iar când apare un donator chemarea lor la analize se face pe baza compatibilităţii HLA, a grupei sangvine, vârstei, greutăţii. Contează de asemenea criteriul urgenţei în care se află pacienţii, vechimea de pe lista de transplant, iar în ceea ce priveşte minorii ei au prioritate”, spune Moga. De asemenea, el susţine că acum se realizează procese verbale cu toate analizele şi cu declaraţiile pacienţilor „pentru ca cel refuzat să poată vedea de ce a fost refuzat. Înainte, erau trimişi la plimbare pur şi simplu”. Aceste criterii clare despre care vorbeşte Moga sunt norme interne valabile doar la Institutul din Cluj deoarece legea din România lasă la latitudinea fiecărei instituţii de transplant să-şi facă regulile, rezultatul fiind alocarea preferenţială a organelor.

Arșinel și Socaciu sunt doar două exemple. Fost ministru al Sănătății: ”Sunt sute altele”

„Ceea ce nu ştiu mulţi este că politicieni şi oameni cu influenţă ai ultimilor 27 de ani au ştiut şi au profitat de serviciile preferenţiale ale domnului profesor, pentru ei înşişi sau pentru apropiaţi; Domnul Alexandru Arsinel (actor, membru UNPR) şi domnul Victor Socaciu (deputat PSD la acea data) sunt doar doua exemple. Sunt sute altele”, a postat, pe Facebook, și un fost ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu.

”Lucan nu e o persoană, e o lume, un sistem”, adaugă Emanuel Ungureanu, care susține că acest tip de monopol există pe mai multe patologii. Întrebat de ce nu a dat mai devreme în vileag practicile doctorului Lucan, Ungureanu a spus că a făcut-o la insistențele mai multor mame ale căror copii urmau să fie operați, iar dezvăluirile ar fi dus la pierderea șansei la viață pentru acei micuți.

Jurnalist GreatNews, Dan Arsenie lucrează în presa centrală din 2007 şi a scris pentru publicaţii ca Evenimentul Zilei, realitatea.net şi Yahoo News România. Scrie cu pasiune reportaje şi portrete jurnalistice şi acordă o atenţie ridicată promovării oamenilor frumoşi şi a locurilor frumoase din România.