Legea privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate – ca de exemplu detenția acasă sau în weekend – a fost votată miercuri, 25 aprilie, de Camera Deputaților, după ce anterior trecuse și de Senat.
Acum, legea va merge la promulgare.
Pot beneficia de această lege numai cei care au fost condamnați la maximum 5 ani de închisoare.
Măsurile alternative nu pot fi dispuse în cazul deținuților care au săvârșit abateri disciplinare.
De asemenea, măsurile alternative de executare a pedepsei privative de libertate nu se aplică în următoarele cazuri:
– pentru săvârșirea de către condamnat a unei infracțiuni cu violență sau profitând de starea de neputință fizică sau psihică a victimei
– pentru infracțiuni de corupție
– în cazul persoanelor aflate în stare de recidivă
Potrivit legii, măsurile alternative de executare a pedepsei privative de libertate sunt următoarele:
– măsura de executare la domiciliu a pedepsei privative de libertate. Măsura alternativă de executare a pedepsei privative de libertate a executării la domiciliu constă în executarea la domiciliu a pedepsei privative de libertate cu supraveghere din partea unor lucrători anume desemnați de către Ministerul Afacerilor Interne, cu sau fără brăţară electronică.
– măsura de executare fracționată a pedepsei privative de libertate: în timpul săptămânii la domiciliu și în zilele de sâmbătă și duminică într-un centru de detenție special înființat pentru această măsură sau în penitenciar.
– măsura de executare a pedepsei privative de libertate în regim mixt la domiciliu, cu prestarea de zile de muncă în folosul comunității, în echivalent
Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Justiţiei implementează dispoziţiile prezentei legi, prin adoptarea de norme metodologice, în cel mult 30 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial.
Legea a fost inițiată de PNL, iar PSD a intervenit cu numeroase amendamente. În expunerea de motive a legii se arată că „în România, sistemul de pedepse aplicat pentru săvârșirea unei infracțiuni este similar, în mare parte, celui instituit prin legislația penală adoptată în anul 1968. Accentul este pus pe partea punitivă și mai puțin pe realizarea scopului final al politicii penale a oricărui stat, anume reeducarea și reintegrarea în societate a condamnatului”.
Foto: Free-Photos / pixabay.com
Dacă folosești des Instagram, poți găsi o mulțime de lucruri interesante postate de GreatNews pe contul nostru, accesibil la linkul de mai jos:
