Locuitorii mai multor insule grecești care au fost activi pe ”frontul” crizei refugiaților vor fi nominalizați pentru Premiul Nobel pentru Pace, având deja susținerea guvernului național.
Pe țărmurile insulelor grecești din Marea Egee au ajuns mulți refugiați anul trecut, iar mulți dintre localnici nu au stat cu mâinile în sân.
Printre nominalizați se numără și mai mulți pescari care au renunțat la muncă pentru a salva refugiați. Un grup de academicieni renumiți ai Universităților Oxford, Princeton, Harvard și Cornell sunt de acord să îi susțină pe locuitorii insulelor Lesbos, Kos, Chios, Samos, Rhodos și Leros la pentru câștigarea Premiului Nobel pentru Pace.
O petiție, pe site-ul Avaaz, în favoarea nominalizării, a strâns aproape 300.000 de semnături. În documentul petiției scrie:
”Pe insulele izolate din Grecia, bunicile au reușit să adoarmă copii speriați, în timp ce profesorii, pensionarii și studenți au oferit hrană, adăpost, haine și confort refugiaților care și-au riscat viața în fuga de război și teroare”.
Este de notat că locuitorii Greciei, aflați în plină criză economică, au răspuns că ”empatie și spirit de sacrificiu”. Și-au deschis casele celor nevoiași, și-au riscat viețile pentru a salva vieți și i-au îngrijit pe cei bolnavi.
Imaginile de mai jos au fost surprinse anul trecut, în Rhodos. Cel puțin trei oameni au murit înecați, după ce barca în care se aflau s-a lovit de stâncile din apropierea țărmului. Trecătorii și paza de coastă au sărit în ajutorul celorlați refugiați.
Premiul Nobel pentru Pace poate fi câștigat doar de persoane sau de organizații. Astfel, este probabil ca nominalizații oficiali să fie cetățenii care au ajutat activ la mișcarea voluntară.
Rețelele de voluntari din insulele grecești a oferit cazare, produse de spălat, mâncare, haine uscate și ajutor în următorii pași pe care trebuie să îi facă refugiații.
”Oamenii implicați în rețelele de solidaritate au organizat și au ajutat la salvarea persoanelor disperate când politicienii nici nu recunoșteau că este o criză. Locuitorii și-au deschis inimile și au transmis un mesaj puternic: umanitatea este deasupra raselor, desupra națiilor”, a spus Spyro Limneos, unul dintre activiștii care au distribuit ajutoare pe insule, citat de The Guardian.
”Nu voi uita niciodată salvarea unor fete tinere dintr-o barcă lângă Leros. Zâmbeau. Nu aveau nimic pe lume cu excepția unor certificate de final de an școlar scrise în Arabă. Le-au pus la soare, să se usuce. Era o combinație de tragedie și speranță”.
Unul dintre organizatorii rețelelor de solidaritate, Matina Katsiveli, 61 de ani, judecător pensionat din Leros, a salutat nominalizarea, însă a spus că există ”suficientă recompensă în zâmbetele oamenilor pe care îi ajutăm”.
Dacă v-a plăcut acest articol și vreți să citiți și altele de acest fel alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.
Recomandările editorilor greatnews.ro:
Drumurile, la mila viscolului. În Vestul României nu a fost plantat niciun copac!
Locuri de muncă la Therme, paradisul termal deschis lângă București
Poveste de succes. Ce face primul român ajuns în Anglia după ridicarea restricțiilor de muncă?
Cum văd românii copilul ideal: muncitor, religios și responsabil. Comparație cu alte popoare
Cel mai tare dans făcut de invitați la o nuntă. De emoție, mireasa a izbucnit în lacrimi