Liber la furat până la 50.000 de euro. Senatul a votat dezincriminarea abuzului în serviciu dacă paguba e mai mică de 250.000 de lei

angajarea răspunderii guvernului parlament
Foto: cdep.ro

Senatul României a votat în urmă cu foarte puțin timp introducerea unui prag de 250.000 de lei (echivalentul a 50.000 de euro) pentru abuzul în serviciu.

Măsura este una similară cu cea prevăzută de celebra OUG 13, dată în timpul guvernării Grindeanu, pentru a-l scăpa de închisoare pe liderul PSD de atunci Liviu Dragnea. În 2017, OUG 13 a iscat proteste masive în toată țara, iar Guvernul a retras până la urmă ordonanța.

Mai mult, pragul introdus este aproape identic. În vreme de OUG 13 incrimina doar abuzul în serviciu care cauza o pagubă mai mare de 200.000 de lei, actuala lege este și mai permisivă, incriminând abuzul în serviciu care produce o pagubă de peste 250.000 de lei.

Miercuri, 29 martie, plenul Senatului a votat un amendament care introduce un prag de 250.000 de lei pentru abuzul în serviciu, a declarat pentru G4Media Radu Mihail, liderul senatorilor USR. Proiectul merge acum la Camera Deputaților, care este cameră decizională.

Modificarea este prevăzută în Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și a altor acte normative.

Modificările au fost introduse sub formă de amendamente de parlamentarii puterii PSD-PNL-UDMR la un proiect de lege inițiat de guvern în decembrie 2022, mai notează G4media.ro.

Dacă amendamentul trece de vot, fapta prin care un funcționar public produce cu intenție un prejudiciu mai mic de 250.000 lei nu va mai fi infracțiune.

Iată conținutul exact al amendamentului ce modifică Articolul 297 din Codul penal:

„Fapta funcționarului public care, cu știință, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevăzut de o lege, o ordonanță a Guvernului, o ordonanță de urgență a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea puterea de lege ori îl îndeplinește cu încălcarea unei dispoziții cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând astfel o pagubă mai mare sau egală cu 250.000 de lei ori o vătămare gravă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”.

În prezent, articolul respectiv din Codul penal nu prevede un prag. Acesta are următorul conținut:

„Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.”

Curtea Constituțională a cerut anterior ca în lege să fie prevăzut un prag pentru abuzul în serviciu, dar nu a indicat care să fie valoarea acestuia.

Fostul ministru al Justiției, Stelian Ion (USR) a cerut un prag pentru abuzul în serviciu echivalent cu salariul minim pe economie.

Celebra OUG 13 din ianuarie 2017, care dezincrimina abuzul în serviciu dacă era cauzat un prejudiciu mai mic de 200.000 de lei, avea următorul conținut:

„Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu ştiinţă, îndeplineşte un act prin încălcarea unor dispoziţii exprese dintr-o lege, o ordonanţă sau o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau nu îndeplineşte un act prevăzut de dispoziţiile exprese dintr-o lege, o ordonanţă sau o ordonanţă de urgenţă a Guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 lei ori o vătămare gravă, certă şi efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, astfel cum sunt prevăzute şi garantate de legile în vigoare, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.”

Jurnalist GreatNews, lucrez în presa centrală din 2008 și am scris pentru publicații precum Yahoo News România, ziarul „Evenimentul Zilei”, site-ul turism.evz.ro sau revista „National Geographic România”. Scriu cu plăcere reportaje și portrete pe care le ilustrez adesea cu fotografii și cred că baza meseriei de jurnalist stă în munca de teren și în discuțiile cu oamenii. Mă interesează în special temele sociale, drepturile omului, egalitatea de șanse, diversitatea culturală și domenii precum știința și turismul.