Klaus Iohannis a anunțat că va decreta stare de urgență din cauza coronavirusului

Klaus Iohannis
Foto: Pagina de Facebook Klaus Iohannis

Klaus Iohannis a anunțat că va decreta stare de urgență începând de luni.

Decretarea stării de urgență va face posibilă alocarea de noi resurse importante pentru sănătate, echipamente medicale și medicamente.

„Vor fi mai multi bani alocați”, a explicat el.

De asemenea, decretarea stării de urgență înseamnă că se vor putea realiza achiziții în foarte scurt timp, prin proceduri simplificate, a completat președintele.

Klaus Iohannis a făcut și un apel la populație să renunțe la deplasările care nu sunt necesare și să respecte regulile impuse de autorități.

În plus, el i-a sfătuit pe români să se informeze doar din surse oficiale.

Ce înseamnă stare de urgență. Cele 28 de lucruri pe care trebuie să le știi

Starea de urgență în Constituția României

Potrivit Aricolului 93 din Constituția României, preșdintele României poate să instituie, potrivit legii, starea de urgență în întreaga țară sau în unele unități administrativ-teritoriale.

Președintele trebuie să solicite Parlamentului încuviințarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.

Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de urgență și funcționează pe toată durata acesteia.

Ce este starea de urgență?

Legea care definește mai exact ce înseamnă starea de urgență este Ordonanța de urgență nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență.

Potrivit acesteia, starea de urgență reprezintă ansamblul de măsuri cu caracter politic, economic, social și de ordine publică, instituit în întreaga țară sau în anumite zone ori în unele unități administrativ-teritoriale, în următoarele situații:

a) existența unor amenințări la adresa siguranței naționale sau democrației constituționale, ceea ce face necesare apărarea instituțiilor statului de drept și menținerea sau restabilirea stării de legalitate;

b) iminența producerii ori producerea unor dezastre, ceea ce face necesare prevenirea, limitarea și înlăturarea efectelor acestora.

Pe durata stării de urgență, proporțional cu gravitatea situației ce a determinat instituirea sa și numai dacă este necesar, poate fi restrâns exercițiul unor drepturi sau libertăți fundamentale înscrise în Constituție, cu acordul ministrului justiției.

Starea de urgență se poate institui pe o perioadă de cel mult 30 de zile.

În funcție de evoluția situațiilor de pericol, președintele României, cu încuviințarea Parlamentului, poate prelungi durata stării instituite și poate extinde sau restrânge aria de aplicare a acesteia.

La instituirea stării de urgență, unele atribuții ale administrației publice centrale și locale trec în competența autorităților civile și militare. Autoritățile civile ale administrației publice centrale și locale de specialitate continuă exercitarea atribuțiilor care nu au fost transferate autorităților militare și au obligația de a acorda sprijin autorităților militare.

În exercitarea atribuțiilor ce le revin pe durata stării de asediu sau a stării de urgență, autoritățile militare emit ordonanțe militare care au putere de lege, cu respectarea dispozițiilor art. 4 din prezenta ordonanță de urgență.

În cazul instituirii stării de urgență în temeiul art. 3 lit. b) (adică în cazul iminenței producerii ori în cazul producerii unor dezastre, în scopul limitării și înlăturării efectelor acestora), coordonarea aplicării măsurilor dispuse revine Comisiei Guvernamentale de Apărare împotriva Dezastrelor.

Pentru aplicarea stării de urgență, autoritățile civile și militare pot să:

– să limiteze sau să interzică circulația vehiculelor sau a persoanelor în anumite zone ori între anumite ore și să elibereze, în cazuri justificate, permise de liberă circulație;

– să efectueze percheziții oriunde și oricând este nevoie;

– să efectueze razii;

– să exercite în mod exclusiv dreptul de a autoriza desfășurarea adunărilor publice, a manifestațiilor sau marșurilor;

– să evacueze din zona supusă regimului stării de asediu sau de urgență persoanele a căror prezentă nu se justifică;

– să dirijeze persoanele evacuate sau refugiate pe direcțiile și în zonele stabilite și să țină evidența acestora;

– să protejeze informațiile cu caracter militar destinate a fi comunicate prin mass-media; informațiile cu privire la starea de urgență, cu excepția celor referitoare la dezastre, se dau publicității numai cu avizul autorităților militare; mijloacele de comunicare în masă, indiferent de natura și de forma de proprietate, sunt obligate să transmită, cu prioritate, mesajele autorităților militare, la cererea acestora;

– să dispună închiderea temporară a unor stații de distribuire a carburanților, a unor restaurante, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociațiilor și ale altor localuri publice;

– să suspende temporar apariția sau difuzarea unor emisiuni ale posturilor de radio ori de televiziune;

– să asigure paza militară a sediilor autorităților publice centrale și locale, a stațiilor de alimentare cu apă, energie, gaze, de radio și de televiziune, precum și a unor agenți economici sau obiective de importanță națională; când situația impune, dispun oprirea temporară a alimentării cu gaze, energie și apă potabilă, după caz;

– să dispună raționalizarea alimentelor și a altor produse de strictă necesitate;

– să emită ordonanțe militare;

– să interzică circulația rutieră, feroviară, maritimă, fluvială și aeriană pe diferite rute;

– autoritățile civile și militare au dreptul de a ordona unităților Ministerului de Interne competente să efectueze rețineri pe timp de 24 de ore. Arestarea persoanei reținute se poate face pe baza mandatului dat de procurorul delegat.

– pe durata stării de urgență autoritățile și instituțiile publice, agenții economici și populația sunt obligați să aplice și să respecte prevederile legale speciale pe domeniu, precum și măsurile dispuse de autoritățile competente.

Jurnalist GreatNews, lucrez în presa centrală din 2008 și am scris pentru publicații precum Yahoo News România, ziarul „Evenimentul Zilei”, site-ul turism.evz.ro sau revista „National Geographic România”. Scriu cu plăcere reportaje și portrete pe care le ilustrez adesea cu fotografii și cred că baza meseriei de jurnalist stă în munca de teren și în discuțiile cu oamenii. Mă interesează în special temele sociale, drepturile omului, egalitatea de șanse, diversitatea culturală și domenii precum știința și turismul.