Kaufland trebuie să îi plătească 100.000 de lei daune morale unei foste angajate

kaufland angajări la kaufland joburi la kaufland locuri de muncă kaufland ce salarii sunt la kaufland angajări kaufland angajări kaufland locuri de muncă
Foto: retailers.ro

Curtea de Apel Timișoara a decis, printr-o hotărâre definitivă, că hipermarketul Kaufland trebuie să îi plătească unei foste angajate daune morale de 100.000 de lei din cauza traumelor suferite în urma unui accident de muncă, anunță adevărul.ro.

Accidentul s-a petrecut în anul 2013. În timp ce era pe scară pentru a aranja marfa la raft, un coleg de la raionul băuturi a lovit scara pe care se afla femeia cu transpaleta electrică. Scara s-a mișcat, iar femeia a căzut pe piciorul drept, suferind o fractură de calcaneu (unul dintre cele două oase care formează călcâiul).

După 6 luni de concediu medical, casiera s-a întors la serviciu, însă durerile nu au cedat. La o durată de muncă de peste 4 ore, fără a sta întinsă pe o poziţie orizontală, piciorul drept se umfla generând o stare de durere accentuată. În decembrie 2016, casiera a fost supusă unei noi intervenţii chirurgicale. Pentru că durerile persistau, femeia a dat în judecată Kaufland în anul 2017, cerând instanţei să oblige compania la plata unor daune morale de 300.000 de lei. Femeia a arătat că „prin fracturarea calcaneului şi aplatizarea piciorului” i s-au „alterat condiţiile de viaţă” și „nu mai are posibilitatea de a contribui la bunăstarea familiei sale”, mai notează sursa citată.

Judecătorii de la Tribunalul Arad au decis în favoarea femeii, admițându-i în parte solicitarea (au decis ca acesteia să îi fie plătită o despăgubire morală de 100.000 de lei). Curtea de Apel Timișoara a menținut decizia.

„Angajatorului îi incumbă o obligaţie de rezultat şi nu de diligenţă, context în care dacă unul dintre salariaţii săi a suferit un accident de muncă, se poate concluziona că măsurile luate pentru protejarea securităţii şi sănătăţii salariaţilor nu au fost corespunzătoare. Raportat la specificul activităţii societăţii pârâte, aşa cum susţine reclamanta, securitatea angajaţilor putea fi asigurată prin instalarea unor piedici sau alte elemente ce puteau împiedica contactul dintre angajaţi, ori prezenţa în acest interval a altei persoane care să asigure evitarea oricărui accident”, a decis instanța.