Președintele Klaus Iohannis a trimis un mesaj în care explică faptul că a justificat respingerea cetățeanului, nu a judecătorului Dana Gârbovan, propusă de Viorica Dăncilă pentru Ministerul Justiției.
Această reacție vine în contextul în care Gârbovan demisionase din magistratură, iar președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Lia Savonea, nu ar fi trimis la Administrația Prezidențială decizia privind propunerea de eliberare a acesteia din funcția de magistrat.
„Am luat act de decizia preşedintelui României, Klaus Iohannis, de a respinge propunerea privind numirea mea în funcţia de ministru al Justiţiei. Voi răspunde public, punctual, motivelor preşedintelui, inclusiv aceluia că propunerea ce mă vizează este „total împotriva valorilor democratice”, după ce acesta îşi va motiva în scris şi publica hotărârea. (…) Mi-am înaintat demisia către Secţia de judecători a CSM, pentru a permite demararea procedurilor de numire. În noul context, aceasta nu mai este necesară, motiv pentru care îmi voi retrage demisia depusă şi voi cere Secţiei pentru judecători a CSM să ia act de acest fapt”, a scris Gîrbovan, pe Facebook.
Retragerea demisiei este controversată, din cauză că procedura legală nu s-a finalizat. Dana Gîrbovan nu ar mai putea fi primită în magistratură pentru că, dacă se consideră că încă era judecător în momentul în care propunerea de ministru a ajuns pe masa lui Klaus Iohannis, este afectat principiul separației puterilor în stat. Asta înseamnă că Gîrbovan făcea parte și din puterea judecătoreacă si din cea executivă, a declarat surse din magistratură pentru G4Media.ro.
Iată comunicatul Administrației prezidențiale legat de acest subiect:
„Referitor la comunicatul de presă al Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii din data de 29 august a.c., Administrația Prezidențială face următoarele precizări:
Președintele României nu a justificat respingerea propunerii în funcția de ministru al justiției a judecătorului Dana-Cristina Gîrbovan, ci a cetățeanului român Dana-Cristina Gîrbovan, care a acceptat propunerea premierului de a ocupa o funcție de ministru într-un guvern politic și care a și înaintat demisia din magistratură.
Orice altă perspectivă ar însemna că fie propunerea transmisă de prim-ministru pentru funcția de ministru al justiției era în contradicție flagrantă cu Legea fundamentală, fie magistratul nominalizat, prin acceptarea acestei propuneri, ar fi fost în dezacord cu propriul său statut profesional.
Întrucât induce ideea că un judecător poate ocupa o funcție de ministru, opinia Secției pentru judecători a CSM este îngrijorătoare și de natură să vulnerabilizeze, prin ea însăși, independența și prestigiul justiției și al statutului de judecător.
Secția pentru judecători a CSM trebuie să explice cum ar fi putut Președintele României să numească în funcția de ministru un judecător, așa cum se afirmă explicit în comunicatul transmis public. Ingerințe cu adevărat grave la adresa independenței justiției sunt tocmai aceste aprecieri inexplicabile din partea unor profesioniști ai actului de justiție, care par să condamne tocmai faptul că Președintele României a respectat legile și Constituția țării.
Ar fi fost indicat ca, înainte de a transmite comunicatul de presă, semnatarii să fi parcurs recomandările Comisiei de la Veneția, potrivit cărora judecătorul trebuie să demisioneze înainte de a concura pentru o funcție politică, deoarece, chiar dacă nu este desemnat, acesta va fi identificat cu o anumită tendință politică, în detrimentul independenței. Comisia de la Veneția consideră, totodată, că judecătorii nu ar trebui să se pună într-o poziție în care independența sau imparțialitatea lor ar putea fi periclitate.
Prin opiniile exprimate, Secția pentru judecători a CSM nu ar trebui să facă politică, ci să promoveze în mod real independența justiției și a fiecărui judecător în parte, nepărtinitor și în limitele competențelor sale constituționale.”
