EXCLUSIV. Cum a ajuns Marea Unire un cactus. Sculptorul Bolborea spune că are libertate ”de la Dumnezeu”

Sculptorul Ioan Bolborea, care a fost selectat în anul 2007 pentru realizarea unui monument dedicat Marii Uniri, a câștigat concursul de la acea dată cu un proiect total diferit de sfera-cactus ce ar urma să fie amplasată undeva în București.

GreatNews a intrat în posesia mai multor documente care arată că Ioan Bolborea a câștigat concursul organizat de Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic în urmă cu 10 ani cu un monument al Marii Unirii care nu seamănă cu cel prezentat ulterior în spațiul public, și care are o formă de sferă-cactus.

Macheta prezentată în cadrul concursului, și care a fost desemnată câștigătoare, reprezenta un monument dezvoltat pe orizontală, nu pe verticală precum sfera. Monumentul inițial reprezenta o mulțime de oameni (mulțime care sugera unirea) așezați pe orizontală. Din informațiile GreatNews, monumentul inițial nu ar fi avut o înălțime mai mare de 3-4 metri. Ulterior însă, artistul Bolborea a modificat proiectul, ajungând la o sferă înaltă de aproape 20 de metri.

Din raportul juriului din 2007, realizat după concursul la care au participat 3 sculptori, rezultă că proiectul propus de Ioan Bolborea a fost ales deoarece s-a considerat că viitorul monument „are foarte mult spațiu”, „respiră” și „e tumultuos, foarte lucrat”.

Interesant este că membrilor juriului le-a plăcut la acea dată faptul că monumentul nu era foarte înalt: macheta „e monumentală în sensul propriu fără să vizeze spațiul pe verticală”, arătau specialiștii în raport.

Contactați de GreatNews, reprezentanții Primăriei nu au răspuns la întrebarea dacă regulamentul concursului din 2007 îi oferea artistului o libertate atât de mare încât să schimbe radical proiectul câștigător.

A existat însă o comisie care s-a întrunit în anul 2016, alcătuită din membrii inițiali ai juriului, și care a avizat modificarea propusă de Ioan Bolborea, considerând că este vorba de același proiect.

„În primăvara anului 2016, artistul Ioan Bolborea a adresat o scrisoare AMPT (Administrației Monumentelor și Patrimoniului Turistic – n.r.) prin care notifica instituția asupra modificării proiectului monumentului în cauză, în sensul desfășurării compoziției pe verticală. Din dispoziția Primarului General Interimar Răzvan Ioan Sava, în data de 20.05.2016, s-au întrunit membrii comisiei inițiale de specialitate a concursului organizat în anul 2007, care au luat în discuție solicitarea artistului și au stabilit că soluția prezentată și analizată în cadrul ședinței este aceeași cu cea inițială, avizând astfel modificarea propusă de Ioan Bolborea”, se arată într-un răspuns al Primăriei Capitalei remis GreatNews.

„Actuala Administrație a Capitalei nu și-a însușit aceste argumente și, ținând cont de suma foarte mare de bani necesară realizării acestui monument, a decis să renunțe la acest proiect. Mai mult, pentru modul în care a gestionat acest proiect, directorul AMPT a fost schimbat din funcție, un audit intern urmând să stabilească dacă includerea pe lista obiectivelor finanțate de la bugetul municipalității și semnarea contractului de execuție pentru acest monument s-au făcut cu respectarea prevederilor legale”, continuă răspunsul.

Prin urmare, forma de cactus care a iscat dezbateri ample în mediul online, și care a fost criticată de mulți internauți, precum și de o parte a presei, nu a fost aleasă în urma unui concurs, ci a fost doar acceptată ulterior.

Raport Juriu 2007 Concurs Monument Marea Unire Alba Iulia Bucuresti by Redactia GreatNews on Scribd

„Pot să o dezvolt cum vreau eu. Artistul are libertate de la Dumnezeu”

Pe de altă parte, sculptorul Ioan Bolborea consideră că avea libertate totală de a schimba monumentul și că, oricum, proiectul este la fel.

„Este același proiect de mulțime. Numai că atunci era pe orizontală. Am zis să ridicăm această masă de oameni pe

verticală ca să se vadă mai bine, ca să se vadă toate acele personaje frumoase. Pentru că nu se vedea. Când veneai dinspre Casa Poporului se vedea ca un colac…atât. A fost o îmbunătățire a proiectului. Nu este nimic diferit”, a declarat artistul pentru GreatNews.

Potrivit acestuia, comisia a acceptat modificarea deoarece „era necesară”: „Spațiul respectiv a cerut schimbarea”.

Întrebat dacă regulamentul concursului îi permitea să schimbe monumentul propus, Ioan Bolborea a declarat că un artist are „libertate de la Dumnezeu”: „În artă orice piesă se face în timp. Pentru că și pentru artist este o provocare. El își dezvoltă lucrarea în funcție de idee și de spațiu. S-a făcut concurs, am câștigat-o. Pot să o dezvolt cum vreau eu. În capul unui artist e tot timpul să dezvolte. Când participă (la un concurs – n.r.) el spune o idee și poate să o dezvolte. Un artist are voie să îmbunătățească propriul proiect. Că d-asta ești artist. Are libertate de la Dumnezeu”.

A adăugat că artistul are imaginație, nu e precum un inginer sau un contabil.

Sculptorul a mai spus că s-a dedicat 10 ani acestui proiect, timp în care Primăria Capitalei nu i-a finanțat lucrarea: „Am dezvoltat-o ca un artist, pe banii mei. Mi-am vândut o casă. Am făcut 10 machete de câte 6-7 metri. Artistul e un nebun”.

„Mă cobor ca la Poliție? Ce-ar fi făcut Brâncuși să povestească mereu Coloana Infinitului?”

El a mai arătat că, dacă Primăria i-ar fi finanțat lucrarea imediat după ce a câștigat concursul, poate că ar fi făcut monumentul exact precum cel propus în cadrul competiției: „Dacă se făcea atunci, poate o făceam la fel”.

Întrebat în ce măsură noul proiect are calitățile apreciate de juriul din 2007, ca de exemplu faptul că monumentul propus atunci „avea spațiu”, Ioan Bolborea a declarat că monumentul-sferă „e și mai spațial pentru că e o cupolă. E o cupolă a nației și personajele au mult mai mult aer între ele decât când erau ghemuite la pământ”.

Ulterior, artistul s-a arătat deranjat de întrebările venite din partea GreatNews: „Parcă sunteți de la SRI. Nu mai îmi puneți întrebările astea nătângi. Acum chiar mă cobor ca la Poliție? Ce-ar fi făcut Brâncuși să povestească mereu Coloana Infinitului, Masa Tăcerii?”.

„Primăria a zis: „E altă lucrare, nu mai e cea inițială””

Criticul de artă Pavel Șușară, membru în juriul de specialitate din 2007 care a desemnat câștigător proiectul lui Ioan Bolborea, a declarat că „lucrarea inițială era pe orizontală, o desfășurare cu mai multe personaje, gen labirint, cu grupuri de siluete pe orizontală”.

„S-a întârziat și el între timp a tot lucrat, a dus-o mai spre verticală. Și a ajuns la o structură pe verticală, cu personaje înlănțuite ca într-o horă. Când s-a dus cu ea, Primăria a zis: „E altă lucrare, nu mai e cea inițială”. Atunci s-a făcut o nouă comisie, o nouă vizionare, și a fost însușită varianta ultimă, mai complexă. S-a ajuns la un mixt între arhitectură și sculptură. Prima variantă era un obiect de mobilier simplu, pus pe pământ. A doua, sfera, în subteran avea galerii, spații, un mic muzeu al unirii, parcare, magazin. A evoluat de la o formă sculpturală către una de arhitectură. De la bronz simplu către o compoziție de mixt din bronz și sticlă, cu efecte de lumină. Ea nu s-a schimbat pentru că s-a substituit o formă alteia, ci asta a fost evoluția gândirii lui în spațiu pentru că Primăria nu a finanțat-o în timp util”, a arătat Pavel Șușară.

Referitor la comisia care s-a întrunit ulterior pentru a analiza noua formă, criticul de artă spune că aceasta a avut rolul de a judeca din punct de vedere estetic monumentul cu formă de cactus: „Nu a fost concurs, a fost o comisie de revizuire, de judecare a noii forme dacă e superioară sau nu. A fost o comisie de evaluare estetică. Modificările erau în beneficiul lucrării sau erau parazite?”.

Decizia specialiștilor a fost că modificările erau binevenite. Pavel Șușară spune că nu își mai amintește sigur dacă a fost membru în acea comisie deoarece a făcut parte din mai multe etape de analiză a noului proiect de arhitectură. „E posibil să fi fost”, arată el, și menționează că el a fost un susținător al noii forme deoarece prima „era o formă plată, care nu avea pregnanța vizuală a sferei”.

„Într-o zonă de tipul ăsta fața trebuie să fie în toate cele 4 direcții. Circulația se face din toate direcțiile”, completează el.

În ceea ce privește aspectul că juriul din 2007 a apreciat faptul că monumentul propus de Ioan Bolborea nu este unul dezvoltat pe verticală, Pavel Șușară a arătat că la acea dată juriul s-a gândit că un momument de genul celui creat de Alexandru Ghilduș în Piața Revoluției (botezat „țeapa” de bucureșteni) nu era potrivit în Piața Alba Iulia: „Pentru că era vorba de sensul giratoriu și orice verticală simplă se pierdea. Monumentul lui Ghilduș dacă l-ai pune în spațiul ăla, înconjurat de toate blocurile masive, ar fi ca un chibrit. Și (Ioan Bolborea – n.r.) a găsit varianta asta care nu e pe verticală, e pe sferă”.

„Ministrul trecut al Culturii a venit la el în curte. Putea să zică: „Domne, nu merge așa ceva””

Sculptorul Florin Codre, un alt membru al juriului din 2007, a declarat că regulamentele de concurs din domeniul artistic nu spun nimic despre interzicerea schimbării formei unui monument odată ce s-a câștigat competiția cu un anumit proiect.

„El respectă conceptul de mulțime. Sunt zbaterile care se produc până când ajungi la formă. Conceptul se respectă, forma se transformă. El a câștigat concursul cu altă formă. E același concept de mulțime, de mase de oameni. La el unirea era multitudinea de oameni. Juriul a considerat că lucrarea aia e cea mai bună, pentru că celelalte sunt mult mai slabe. Conceptul de mulțime a fost bine recepționat. Și tot juriul i-a recomandat să cerceteze pentru a găsi forma cea mai adecvată pentru această statuie”, explică Florin Codre.

Potrivit sculptorului, forma unui monument nu mai poate fi schimbată după ce se semnează contractul între artist și beneficiar (în acest caz, Primăria Capitalei): „Contractele se semnează în forma finală a machetei. Iar forma finală a machetei e avizată de Comisia Națională a Monumentelor de For Public de la Ministerul Culturii. Trebuie să aibă semnătura finală de la Ministerul Culturii. Comisia e consultativă pentru ministru. Dar avizul ministrului e obligatoriu”.

Florin Codre mai arată că nu înțelege de ce autoritățile au retras finanțarea proiectului tocmai acum: „El (Ioan Bolborea – n.r.) a făcut această cercetare de 10 ani public. El expune în dreapta, în stânga. (Macheta – n.r.) a fost expusă la Parlament, la Președinție. Ministrul trecut al Culturii a venit la el în curte. Putea să zică: „Domne, nu merge așa ceva””.

Pe de altă parte, sculptorul consideră că o lucrare de acest gen trebuie să fie acceptată de public: „E o crimă să faci un monument și să treacă oamenii să îl înjure. Creează stres, zarvă în cetate”.

Cum s-a ajuns în impas – Traseul monumentului Marii Uniri

Concursul organizat în anul 2007 pentru desemnarea unui sculptor care să realizeze un monument dedicat Marii Uniri din 1918 nu avea ca premiu obținerea finanțării pentru monumentul final, ci doar pentru o machetă din ghips a monumentului la scara de 1:10. Câștigătorul a primit și un premiu în valoare de 2.500 de lei.

Ioan Bolborea a cerut suma de 30.000 de euro pentru realizarea machetei. Deși ceilalți 2 sculptori au cerut sume ceva mai mici (20.000 de euro, respectiv 25.000 de euro), Ioan Bolborea a obținut punctaje mai mari la criteriile „evaluarea artistică a soluției” și „notorietate autor”, și a câștigat competiția.

În intervalul 2007-2009, sculptorul Ioan Bolborea a schimbat proiectul inițial, ajungând la forma de sferă inspirată de forma cactusului. Astfel, macheta finanțată conform Contractului 12/2009 „Realizare machetă ipsos la scara 1/10 a monumentului Marea Unire” a luat formă de sferă.

În anul 2013, la Palatul Parlamentului a fost expusă o machetă a viitorului monument-sferă, precum și mai multe fotografii din timpul lucrărilor. În 2015 a fost organizată o nouă expoziție dedicată monumentului, de această dată la Muzeul Național Cotroceni.

Deși Primăria Capitalei a arătat în răspunsul remis GreatNews că actuala administrație a PMB nu a fost de acord cu noua soluție propusă de Ioan Bolborea deoarece era prea scumpă, contractele dintre sculptor și Primărie au fost semnate în vara anului 2017, deci în timpul mandatului Gabrielei Firea.

Contractul în valoare de aproape 43 de milioane de lei (aproape 10 milioane de euro) pentru finanțarea monumentului Marii Uniri a fost semnat între Ioan Bolborea și AMPT pe 28 iunie 2017, după cum a arătat romaniacurata.ro.

Pe 1 august însă, Primăria Capitalei a anunțat că nu va mai amplasa monumentul „Marea Unire” în Piața Alba Iulia.

„Chiar dacă valoarea unei opere de artă nu este subiect de plebiscit, și avem destule exemple în lume de monumente care au fost acceptate de către opinia publică după zeci sau chiar sute de ani de la inaugurare, am considerat că un monument dedicat Marii Uniri de la 1918 trebuie să unească oamenii în jurul său și nu să-i dezbine. Sunt convinsă că maestrul Ioan Bolborea va înțelege situația și, de comun acord, vom regândi edificarea acestei lucrări, la un alt moment, pe un alt amplasament și, poate, la o altă scară. Le mulțumesc celor care au inițiat și s-au implicat în această dezbatere care, lăsând la o parte patimile politice, ne-a ajutat să luăm o decizie corectă”, a declarat Gabriela Firea la acea dată.

Sculptorul dorește acum să dea în judecată Primăria Municipiului București pentru nerespectarea contractului.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.