AcasăCine, Ce, Cum?Guvernul Bolojan revine cu „marea interdicție”. Care sunt punctele tari și cele...

Guvernul Bolojan revine cu „marea interdicție”. Care sunt punctele tari și cele slabe ale măsurii pregătite

-

Guvernul Bolojan încearcă din nou să intervină prin legislație asupra cumulului pensiei cu salariul plătit din fonduri publice, de această dată prin limitarea drastică a pensiei celor care se reangajează în instituții ori companii de stat.

Un punct forte al noii legislații este că nu interzice complet cumulul pensiei cu salariul (aspect care a mai fost declarat neconstituțional în trecut de către CCR), ci doar reduce drastic cuantumul pensiei celor care vor să își continue activitatea profesională. Pe de altă parte, un punct slab este că legislația ar urma să ia forma unei ordonanțe de urgență, iar în anii anteriori judecătorii CCR au respins OUG-uri similare, arătând că drepturile (inclusiv dreptul la pensie) nu pot fi modificate prin ordonanță de urgență, ci doar prin lege.

În luna august 2025, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale publicase pe site un proiect de ordonanță de urgență care interzicea complet cumulul pensiei cu salariul de la stat. Practic, angajații de la stat care doreau să își continue activitatea trebuiau să accepte suspendarea plății pensiei.

În noul proiect de ordonanță de urgență, apărut pe surse în presă în această săptămână, Guvernul nu mai interzice complet cumulul pensie+salariu de la stat, ci limitează venitul din pensie la 85% din cuantumul acesteia în cazul pensionarilor care vor să și lucreze la stat.

Iată ce prevede articolul VI din noua ordonanță de urgență:

Art. VI (1) Personalul plătit din fonduri publice în conformitate cu prevederile Legii – Cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, precum și personalul regiilor autonome înfiinţate de stat, ai societăţilor/companiilor naţionale, ai societăţilor la care statul este acţionar unic sau deţine o participaţie majoritară, ai regiilor autonome înfiinţate de unităţile administrativ-teritoriale, ai societăţilor la care unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici sau deţin o participaţie majoritară, precum și ai autorităților de reglementare, căruia i-a fost emisă decizia de pensionare din sistemul public de pensii, în conformitate cu principiul contributivității, a unei pensii de serviciu sau a unei decizii de pensionare din sistemul militar de pensii, acordată în condițiile prevăzute de legislația specifică, poate continua activitatea cu acordul anual al ordonatorului de credite/angajatorului, până la împlinirea vârstei de 70 de ani.

(2) Persoanele prevăzute la alin.(1) pot fi menținute în activitate, în baza unei cereri, cu condiția reducerii cuantumului pensiei cu 85%.

(3) Prevederile alin.(1) și (2) se aplică și în situația reîncadrării în baza unui nou raport de muncă/de serviciu, în condițiile legii.

(4) În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, ordonatorii de credite/angajatorii prevăzuți la alin.(1) au obligația de a înceta de drept contractele de muncă, raporturile de muncă sau de serviciu ale pensionarilor care nu și-au exprimat opțiunea prevăzută la alin.( 2 ).

(5) Prin excepție de la prevederile alin.(1)–(3) persoanele alese în funcții publice și persoanele numite în funcție în Instituțiile/Autoritățile publice prin Hotărâre a Camerei Deputaților, a Senatului ori a Camerelor reunite ale Parlamentului, pot cumula pensia cu salariul pe durata exercitării mandatului.

(6) De prevederile alin.(5) beneficiază și persoanele care dețin mandate a căror durată este prevăzută în Constituție pe durata exercitării mandatului.

CCR: limitare da, interdicție nu

Prin urmare, personalul plătit din fonduri publice – de la bugetarii din instituții la cei din regii autonome sau din companiile de stat – își vor putea continua activitatea până la vârsta de 70 de ani, însă dacă vor face acest lucru vor primi doar 15% din pensia la care aveau dreptul.

O explicație pentru această schimbare (15% din pensie în loc de eliminarea completă a pensiei pentru angajații de la stat) este că, în trecut, atunci când s-a încercat eliminarea cumulului de pensie + salariu de la stat, CCR a decis că o astfel de prevedere este neconstituțională deoarece, forțându-i pe pensionari să aleagă între pensie și salariu, se încalcă dreptul la muncă sau la pensie.

Pe de altă parte, o limitare a mai fost în vigoare, și a fost declarată constituțională de către CCR. Astfel, în timpul Guvernului Boc, în 2009, a fost dată o lege care stabilea că persoanele care lucrează la stat „pot cumula pensia netă cu veniturile astfel realizate, dacă nivelul acesteia nu depășește nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.”

Pensionarii ale căror pensii nete depășeau salariul mediu brut pe economie, și care obțineau și venituri salariale de la stat, aveau obligația să aleagă între suspendarea plății pensiei pe durata exercitării activității și încetarea raporturilor de muncă. La acea dată, legea a fost declarată constituțională.

CCR: dreptul la pensie nu poate fi modificat prin OUG

Însă noua legislație propusă acum de Guvernul Bolojan ia forma unei ordonanțe de urgență, iar în trecut CCR a declarat mai multe astfel de ordonanțe neconstituționale, motivând că modificările cu privire la veniturile din pensii se pot face doar prin lege, nu prin OUG.

De pildă, în anul 2021, Guvernul a dat o ordonanță prin care a introdus plata CASS (contribuția la sănătate) pentru suma din pensie care depășea pragul de 4.000 de lei.

Legislația a fost respinsă de judecătorii CCR, care au motivat că pensiile, care reprezintă un drept dobândit, nu se pot modifica prin ordonanțe de urgență. Concret, Articolul 115 din Constituție prevede că „Ordonanţele de urgenţă (…) nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.”

Și în anul 2009, Guvernul Boc a încercat prima dată să elimine cumulul pensiei cu salariul de la stat tot printr-o ordonanță de urgență, care a avut aceeași soartă: a fost declarată neconstituțională de judecătorii CCR.

Contactată de GreatNews, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Ene Dogioiu, a declarat că nu confirmă că noua prevedere va lua forma unei ordonanțe de urgență.

Ce excepții introduce noua OUG

Noua ordonanță de urgență introduce și câteva execepții. Este vorba despre persoanele alese în funcții publice, persoanele numite în funcție în instituțiile/autoritățile publice prin Hotărâre a Camerei Deputaților, a Senatului ori a Camerelor reunite ale Parlamentului, precum și de persoanele care dețin mandate a căror durată este prevăzută în Constituție. Toate aceste persoane vor putea cumula pensia (integrală) cu salariul pe durata exercitării mandatului.

Așadar, printre excepții s-ar număra persoanele alese și cele numite în funcții de Parlament, adică: parlamentarii, primarii, consilierii locali ori județeni, judecătorii CCR, consilierii de la Curtea de Conturi, Avocatul Poporului, precum și șefii ASF, ANRE, AEP, BNR, ANCOM, SIE sau SRI.

Referitor la introducerea unor astfel de diferențieri în lege între categoriile profesionale, judecătorii CCR au hotărât că în 2005 că se pot introduce anumite distincții, însă acestea trebuie să aibă o motivație clară și justificabilă.

Precizarea a fost făcută de judecătorii CCR într-o motivare din 2005, în momentul în care Guvernul încercase să introducă interdicția cumulului de pensie + salariu de la stat doar în cazul magistraților. La acea dată, judecătorii CCR au respins legea, considerând că este discriminatorie față de alte categorii profesionale (avocați, notari, profesori, diplomați), care ar fi putut să primească în continuare și salariu, și pensie.

În motivarea deciziei, judecătorii CCR au menționat că Guvernul poate să suprime cumulul pensiei cu salariul, „cu condiţia ca o asemenea măsură să se aplice în mod egal pentru toţi cetăţenii, iar eventualele diferenţe de tratament între diversele categorii profesionale să aibă o raţiune licită.”

Dacă folosești des Instagram, poți găsi o mulțime de lucruri interesante postate de GreatNews pe contul nostru, accesibil la linkul de mai jos:


Andreea Dogar
Andreea Dogarhttps://greatnews.ro/
Jurnalist GreatNews, lucrez în presa centrală din 2008 și am scris pentru publicații precum Yahoo News România, ziarul „Evenimentul Zilei”, site-ul turism.evz.ro sau revista „National Geographic România”. Scriu cu plăcere reportaje și portrete pe care le ilustrez adesea cu fotografii și cred că baza meseriei de jurnalist stă în munca de teren și în discuțiile cu oamenii. Mă interesează în special temele sociale, drepturile omului, egalitatea de șanse, diversitatea culturală și domenii precum știința și turismul.

RĂMÂI MEREU CONECTAT CU NOI

302,134FaniÎmi place
391CititoriConectați-vă
122AbonațiAbonați-vă
52FollowersFollow

CINE, CE, CUM?

Bilanțul morților din Hong Kong ajunge la 55. De ce incendiul...

0
Bilanțul morților din incendiul care a cuprins un complex rezidențial din Hong Kong a crescut la 55 de persoane, iar alte peste 270 sunt...

TOP 10. Din ce țări vin cei mai mulți migranți non-UE...

0
Peste 136.000 de cetățeni din afara Uniunii Europene, ce dețineau permise de ședere în scopul angajării, locuiau în România la sfârșitul lunii august 2025,...

Ce se întâmplă cu companiile de stat cu pierderi și datorii....

0
Într-o conferință de presă organizată la Guvern, vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat că reforma companiilor de stat va începe cu un proiect-pilot ce va...