Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a publicat marți în dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență care interzice cumulul pensiei cu salariul în cazul angajaților plătiți din fonduri publice. Ordonanța ar lovi puternic în angajații de la stat care își dublează veniturile reangajându-se în instituții imediat ce s-au pensionat, însă acte similare adoptate în trecut au fost declarate neconstituționale de CCR.
O primă problemă este că Guvernul încearcă, din nou, să intervină asupra pensiilor prin ordonanță de urgență, în ciuda faptului că, în anii anteriori, CCR a declarat mai multe astfel de ordonanțe neconstituționale, motivând că modificările cu privire la veniturile din pensii se pot face doar prin lege, nu prin OUG.
De exemplu, în 2021, Guvernul a dat o ordonanță prin care a introdus plata CASS (contribuția la sănătate) pentru suma din pensie care depășea pragul de 4.000 de lei. Legea a picat la CCR, judecătorii arătând că pensiile, care reprezintă un drept dobândit, nu se pot modifica prin ordonanțe de urgență. De altfel, Articolul 115 din Constituție prevede că „Ordonanţele de urgenţă (…) nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.”
Anterior, în 2009, Guvernul Boc a încercat să elimine cumulul pensiei cu salariul de la stat tot printr-o ordonanță de urgență, și aceea fiind declarată neconstituțională din același motiv, după cum detaliem mai jos.
UPDATE: În urma publicării articolului, surse din Ministerul Muncii au precizat pentru GreatNews că ordonanța publicată pe site-ul ministerului nu va fi adoptată ca atare de Guvern, ci va lua forma unui proiect de lege care va face parte din Pachetul 2 de măsuri, pe care Guvernul își va asuma răspunderea în Parlament.
O a doua problemă este că, și atunci când s-a încercat eliminarea cumulului de pensie + salariu de la stat prin lege trecută în Parlament, CCR a decis că o astfel de prevedere este neconstituțională deoarece, forțându-i pe pensionari să aleagă între pensie și salariu, se încalcă dreptul la muncă sau la pensie.
Singura perioadă în care s-a aplicat un fel de interdicție a cumulului de pensie+salariu de la stat a fost intervalul 2009-2014, dar și atunci a fost în vigoare o lege care mai degrabă impunea o limită decât să interzică această practică în ansamblul ei. Mai precis, la acea dată nu puteau cumula pensia și salariul de la stat pensionarii care aveau o pensie netă mai mare de salariul mediu brut pe țară. Dacă pensia era mai mare, ei trebuiau să aleagă unul dintre venituri.
Ce prevede OUG lansată în dezbatere de Guvernul Bolojan
Actul normativ lansat acum în dezbatere publică de Ministerul Muncii li s-ar aplica tuturor salariaților plătiți din fonduri publice, indiferent că este vorba de persoane angajate în administrație, ministere, armată, regii autonome, companii de stat sau alte autorități ale statului. Practic, dacă aceste persoane vor dori să își continue activitatea profesională odată ce s-au pensionat, ele vor trebui să renunțe la pensie pe perioada în care rămân în câmpul muncii.
Proiectul OUG pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare și unele măsuri aplicabile personalului contractual plătit din fonduri publice a fost publicat pe site-ul ministerului în data de 19 august, iar instituția așteaptă propuneri, sugestii și opinii până în data de 28 august.
Iată ce prevede textul ordonanței cu privire la cumulul pensie-salariu de la stat:
Art. VII (1) Personalul plătit din fonduri publice în conformitate cu prevederile Legii – Cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, precum și personalul regiilor autonome înfiinţate de stat, societăţilor/companiilor naţionale, ai societăţilor la care statul este acţionar unic sau deţine o participaţie majoritară, ai regiilor autonome înfiinţate de unităţile administrativ teritoriale, ai societăţilor la care unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici sau deţin o participaţie majoritară, precum și ai autorităților de reglementare, căruia i-a fost emisă decizia de pensionare din sistemul public de pensii, inclusiv decizia de pensie de serviciu sau decizia de pensionare din sistemul militar de pensii, acordată în condițiile prevăzute de legislația specifică, are dreptul de a continua activitatea cu acordul anual al ordonatorului de credite/angajatorului, până la împlinirea vârstei de 70 de ani.
(2) Persoanele prevăzute la alin.(1) pot fi menținute în activitate, în baza unei cereri, cu condiția suspendării plății pensiei.
(3) Prin excepție de la prevederile art.102 alin.(1) lit. k) din Legea 360/2023 privind sistemul public de pensii, reluarea plății pensiei în cazul persoanelor prevăzute la alin.(2), se face de la data încetării activității pentru care s-a solicitat continuarea contractului de muncă/raportului de muncă/de serviciu militar.
(4) Neexercitarea dreptului de a continua activitatea sau lipsa acordului ordonatorului de credite/angajatorului pentru continuarea activității conduc la încetarea de drept a contractului de muncă/ raportului de muncă/de serviciu militar.
Câți angajați de la stat cumulează pensia și salariul
În luna iulie, premierul Ilie Bolojan a declarat într-un interviu la postul de televiziune B1 TV că, la acea dată, în sistem existau circa 10.000 de persoane care cumulau pensia și salariul de la stat.
„Cred că în condițiile în care, în anumite instituții, se vor face reduceri de personal, și acest lucru îl văd ca inevitabil în perioada următoare, ar fi cel puțin mai corect, din punct de vedere moral, ca cel care pleacă să fie un om care deja beneficiază de un câștig, de o pensie, ca urmare a pensionării anticipate, în loc să plece, să spunem, un tânăr care ar putea să rămână acolo. Și vom analiza această posibilitate de a adopta o măsură care să interzică cumulul pensiei cu un salariu în sectorul public”, spunea premierul la acea dată.
Când a mai fost interzis cumulul pensie-salariu de la stat
Încercarea guvernului Bolojan de a interzice cumulul pensiei cu salariul de către angajații plătiți din fonduri publice nu este prima de acest fel.
În 30 decembrie 2008, tot într-o perioadă de criză și constrângeri bugetare, Guvernul Boc a interzis posibilitatea angajaților de la stat de a primi atât salariu, cât și pensie. Guvernul Boc a modificat legislația tot printr-o ordonanță de urgență (OUG 230/2008), iar interdicția li se aplica tuturor angajaților plătiți din fonduri publice, inclusiv militarilor, judecătorilor, polițiștilor, salariaților din administrațiile locale și centrale, regiilor autonome, companiilor de stat etc.
Prevederea nici nu a apucat să se aplice deoarece a fost contestată imediat la Curtea Constituțională de Avocatul Poporului. Astfel, la 15 ianuarie 2009, CCR a dat o decizie prin care hotăra că OUG nu este constituțională.
Mai precis, judecătorii CCR arătau în decizia lor că interdicțiile și obligațiile impuse prin ordonanța Guvernului „afectează prin limitare atât dreptul la pensie prevăzut de art. 47 alin. (2) din Constituţie, cât şi dreptul la muncă consacrat prin art. 41 din Legea fundamentală.”
Un alt aspect menționat de CCR era că, potrivit Articolului 115 din Constituţie, ordonanţele de urgenţă nu pot afecta drepturile şi libertăţile prevăzute în Constituţie, iar CCR considera că prin ordonanța dată executivul făcuse tocmai acest lucru (afectase drepturile fundamentale la pensie și la muncă).
Pe de altă parte, CCR conchidea că „Guvernul nu este împiedicat să promoveze, cu respectarea dispoziţiilor constituţionale amintite mai sus, a principiilor neretroactivităţii legii, nediscriminării şi egalităţii în drepturi şi a celorlalte norme şi principii prevăzute de Constituţie, măsurile necesare cu privire la cazurile şi condiţiile în care pensia poate fi cumulată cu veniturile realizate din muncă.”
Într-un fel, se poate spune că CCR lăsa mână liberă Guvernului să intervină și să detalieze cazurile concrete în care pensia și salariul de la stat se puteau cumula. Cu alte cuvinte, atât timp cât Guvernul nu interzicea de principiu cumulul de pensie și salariu de la stat, se puteau impune anumite limitări.
Guvernul a revenit printr-o lege, care a fost votată de Parlament în noiembrie 2009. Noua lege permitea cumulul pensiei cu salariul primit din fonduri publice/de la stat, însă numai dacă veniturile nete din pensie nu depășeau nivelul salariului mediu brut pe economie. Față de momentul ordonanței din decembrie 2008, această a doua lege venea într-un moment și mai dificil pentru România deoarece între timp, în martie 2009, statul român se împrumutase cu 20 de miliarde de euro de la FMI, Comisia Europeană, Banca Mondială și BERD.
Legea din noiembrie 2009 viza nu doar cumulul pensiei cu salariul de la stat, ci și raționalizarea mai multor cheltuieli publice în vederea respectării acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional.
În privința pensiilor, legea stabilea că persoanele care lucrează la stat „pot cumula pensia netă cu veniturile astfel realizate, dacă nivelul acesteia nu depășește nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.”
Prin urmare, pensionarii cu pensii nete ce depășeau salariul mediu brut pe economie, și care obțineau și venituri salariale de la stat, aveau obligația ca, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a legii, să opteze în scris între suspendarea plății pensiei pe durata exercitării activității și încetarea raporturilor de muncă.
În 2009, CCR spunea că limitarea cumulului pensie-salariu de la stat este constituțională
Și această lege a fost atacată la CCR, de un număr de 101 parlamentari care au făcut o sesizare de neconstituționalitate.
De această dată, judecătorii CCR au considerat că legea este constituțională, chiar dacă autorii sesizării considerau că legea încalcă dreptul la muncă și la proprietate privată.
Iată ce spuneau judecătorii CCR în decizia din noiembrie 2009:
„Cu privire la stabilirea nivelului pensiei nete până la care poate opera cumulul la nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, Curtea constată că acesta respectă condiţiile de obiectivitate (este expres prevăzut de lege, previzibil şi determinabil) şi rezonabilitate (nivelul salariului mediu brut pe economie constituie o opţiune justă şi echilibrată) impuse de principiul nediscriminării.
În ceea ce priveşte proporţionalitatea între obiectivul urmărit prin tratamentul inegal şi mijloacele folosite, se observă că, potrivit expunerii de motive care au determinat adoptarea prezentului act normativ, scopul acestuia este combaterea “crizei economice, fenomen mondial ce afectează structural economia românească”, datele de natură financiară, precum şi prognozele efectuate de autorităţile abilitate în domeniu conturând “imaginea unei crize economice profunde, care poate pune în pericol stabilitatea economică a României şi, prin aceasta, ordinea publică şi siguranţa naţională”. Această situaţie a impus “adoptarea unor măsuri cu caracter excepţional, care, prin eficienţa şi promptitudinea aplicării, să conducă la reducerea efectelor sale şi să creeze premisele relansării economiei naţionale”.
Una dintre măsurile reglementate de legiuitor o constituie restrângerea dreptului de a cumula veniturile salariale cu cele din pensie, atunci când sunt îndeplinite două condiţii: angajator este o autoritate sau instituţie publică centrală sau locală, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, sau o regie autonomă, societate naţională, companie naţională sau societate comercială la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat sau de o unitate administrativ-teritorială, pe de o parte, şi nivelul pensiei nete depăşeşte nivelul salariului mediu brut pe economie, pe de altă parte.
Justificarea unei astfel de limitări rezidă în degrevarea bugetului de stat, respectiv a celui al asigurărilor sociale de stat, într-o măsură care nu afectează veniturile persoanei sub pragul salariului mediu brut pe economie. Prin urmare, măsura adoptată este proporţională cu situaţia care a determinat-o, fiind rezultatul unui echilibru între scopul declarat al legii şi mijloacele folosite în realizarea lui, şi este aplicată în mod nediscriminatoriu tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei.”
La acea dată, judecătorii CCR citau și dintr-o decizie mai veche a CCR (iulie 2005) în care Curtea statuase că „Nicio dispoziţie constituţională nu împiedică legiuitorul să suprime cumulul pensiei cu salariul, cu condiţia ca o asemenea măsură să se aplice în mod egal pentru toţi cetăţenii, iar eventualele diferenţe de tratament între diversele categorii profesionale să aibă o raţiune licită.”
În 2005, se încercase interzicerea cumulului de pensie + salariu de la stat în cazul magistraților, iar CCR stabilise că legea este discriminatorie față de alte categorii profesionale (avocați, notari, profesori, diplomați etc) ce ar fi putut să primească în continuare atât pensie, cât și salariu.
Limitarea impusă de Guvernul Boc, eliminată în timpul guvernării Ponta
Revenind la legea votată de Parlament în 2009, în timpul guvernării Boc, aceasta s-a aplicat până în octombrie 2014, în timpul guvernării Ponta. Coaliția de guvernare de la acea dată (PSD + PC + UNPR + PLR + UDMR) a votat o lege prin care a abrogat toate prevederile care raționalizau cumulul pensiei cu salariul date de Guvernul Boc în 2009.
O nouă decizie CCR în 2023: interdicția este neconstituțională
Ulterior, în iunie 2023, în timpul guvernării Ciolacu, Parlamentul a votat o nouă lege care interzicea cumulul pensiei cu salariul de la stat. Era vorba de un proiect mai vechi, depus în Parlament în 2021 (Lege privind unele măsuri pentru continuarea activităţii de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare). Legea a fost votată de Senat în 2021, a trecut și de Camera Deputaților în 2023, dar apoi a fost atacată la CCR de Înalta Curtea de Casație și Justiție (magistrații erau vizați și ei de prevederile legii, deoarece mulți dintre ei se reangajează pe diferite posturi la stat odată ce ies la pensie).
CCR a decis că legea este neconstituțională (decizie dată în octombrie 2023) deoarece încalcă mai multe articole din Constituție, inclusiv dreptul la muncă (Articolul 41 din Constituție), dreptul la pensie (Articolul 47) și dreptul la proprietate privată (Articolul 44).
Referitor la deciziile precedente, CCR a admis că legiuitorul are dreptul de a interzice cumulul pensie+salariu, cu condiția ca măsura să fie aplicată nediscriminatoriu, ori dacă o astfel de interdicție are loc în contexte extraordinare (judecătorii vorbeau despre „contextul excepțional al unei crize financiare şi economice mondiale”, cu referire la criza din 2009).
În decizia din 2023, judecătorii CCR mai arătau că „excluderea sau limitarea unui drept sau a unei libertăți fundamentale până la eliminare” rerprezintă „o negare de către legiuitor a unei valori fundamentale în statul de drept, și anume respectarea drepturilor și libertăților fundamentale”.
Iată ce mai arătau judecătorii CCR în decizia din 2023:
„Curtea constată că dispozițiile legii criticate, care instituie, în sectorul public, interdicția cumulului pensiei cu indemnizația/salariul/solda, mai exact reglementarea obligației cumularzilor de a opta între continuarea activității, ipoteză în care plata pensiei se suspendă, și încetarea activității, reprezintă o condiționare a exercitării dreptului la muncă în sfera publică de neexercitarea dreptului la pensie, ceea ce înseamnă că are loc o îngrădire a dreptului la muncă, măsura fiind echivalentă unei interdicții de a mai lucra în mediul public a persoanelor pensionare.
(…)
În cazul de față, condiția stabilită de legiuitor nu vizează calificarea și pregătirea necesară ocupării unei funcții (publice), ci excluderea unei categorii socioeconomice de la posibilitatea de a ocupa o funcție în sectorul public, ceea ce este neconstituțional, deoarece echivalează cu îngrădirea dreptului la muncă. Or, potrivit art.41 alin.(1) fraza întâi din Constituție, dreptul la muncă nu poate fi îngrădit.
(…)
Din cele de mai sus rezultă faptul că exercitarea dreptului la muncă condiționează numai acordarea dreptului la pensie, legiuitorul fiind în drept să instituie condițiile necesar a fi întrunite pentru beneficiul pensiei (sub aspectul, în cazul de față, al vechimii sau al stagiului de cotizare necesar), însă, odată dobândit, exercitarea acestui din urmă drept nu poate condiționa exercitarea dreptului la muncă a pensionarului. Ca atare, beneficiul pensiei nu conduce la prezumția că pensionarul nu poate exercita dreptul la muncă și nu conferă legiuitorului o marjă de apreciere cu privire la stabilirea locurilor de muncă în care pensionarul poate sau nu să lucreze – inclusiv în funcție de sursa de finanțare a respectivelor locuri de muncă. Cumulul pensiei cu salariul reprezintă opțiunea beneficiarului de valorificare a celor două drepturi fundamentale, iar nu opțiunea legiuitorului, ca rezultat al unor măsuri de politică socială.
(…)
Curtea constată că legiuitorul are competența constituțională de a stabili condițiile pe care subiectul de drept trebuie să le îndeplinească pentru a beneficia de dreptul la pensie, concretizat prin emiterea deciziei de pensionare, însă nu are competența constituțională de a stabili condiții ulterioare emiterii deciziei de pensionare care să pună în discuție însuși beneficiul pensiei. Legiuitorul trebuie să fie preocupat de exigența constituțională referitoare la crearea cadrului normativ pentru valorificarea dreptului la pensie, și nu să introducă condiții ulterioare dobândirii dreptului la pensie care să conducă la pierderea, chiar temporară, a acestui drept. Nu se poate susține existența dreptului la pensie în caz de suspendare a plății pensiei, pentru că din moment ce se suspendă exact prestația principală și determinantă, în realitate se pierde însuși dreptul la pensie.”
Dacă folosești des Instagram, poți găsi o mulțime de lucruri interesante postate de GreatNews pe contul nostru, accesibil la linkul de mai jos:
