Drumul florilor de soc – din pădurile româneşti, pe mesele japonezilor

Floare de soc FOTO: Dan Mihai Pitea/Wikimedia Commons
Floare de soc FOTO: Dan Mihai Pitea/Wikimedia Commons

Socii contribuie din plin la frumuseţea peisajului în multe dintre satele româneşti, dar pot reprezenta şi o importantă sursă de venit pentru locuitorii săraci ai acestor aşezări.

În fiecare an, la sfârşit de mai şi început de iunie, numeroşi locuitori din Saschiz şi comunele învecinate aşteaptă înflorirea socilor, deoarece pot vinde aceste flori unui procesator din localitate, arată un reportaj realizat de AFP şi preluat de france24.com. Acest procesator produce socata, o băutură răcoritoare non-alcoolică, pe care o exportă în vestul Europei, dar şi pe alte continente.

În perioada de înflorire, numeroşi localnici din Saschiz pleacă dis-de-dimineaţă, cu coşurile în mâini, la cules de flori de soc. Recolta lor zilnică este predată unei mici firme, Transilvania Food Company (TFC), care produce băuturi, gemuri şi condimente.

„Anul trecut, am avut 27 de tone de flori de soc”, spune managerul firmei, Jim Turnbull. Cum florile se ofilesc rapid, TFC le foloseşte imediat pentru a face suc. Acest suc este procesat de o companie numită Bottlegreen, care produce băuturi răcoritoare acidulate, pe care le vinde în Marea Britanie, Australia, Canada, Hong Kong şi Japonia.

„Avem un contract pe cinci ani, în desfăşurare, care ne permite să ne dezvoltăm afacerea” din Saschiz, spune Turnbull pentru AFP.

Fondată în 2000, compania are cinci angajaţi în regim full-time. Oameni de afaceri români, americani şi australieni au investit 350.000 de euro în TFC. Scopul lor a fost să stimuleze agricultura tradiţională printr-un „proiect cu capital mediu”. Aproximativ 1.300 de muncitori sezonieri culeg flori de soc pentru TFC în fiecare vară.

Ei primesc din partea firmei 2 lei pentru un kilogram de flori. „Banii aceştia ne ajută foarte mult”, spune Alin Barabaş, unul dintre culegători. Un culegător poate strânge chiar şi 20 de kilograme de flori de soc într-o zi. Culegătorii spun că, până la fondarea companiei, vindeau recolta de flori de soc unor producători de ceaiuri, care îi plăteau mult mai slab.

Într-un sat din apropiere, Buneşti, Sorin Neculae a început o afacere bazată pe siropul de soc. După ce a lucrat câţiva ani în Finlanda, în mare parte în industria alimentară, Neculae a simţit nevoie să se întoarcă în satul în care a copilărit.

Siropul 100% natural produs de el este distribuit în restaurante din România, asigurându-i un trai destul de bun. Neculae a început afacerea cu ajutorul Fundaţiei ADEPT, care îi ajută pe fermierii din Saschiz să înceapă o afacere chiar dacă nu au zeci de mii de dolari pentru investiţia iniţială.

Revenirea socatei

„În timpul regimului comunist, atunci când sucurile nu se prea găseau în magazine, socata era o băutura fenomenală pentru noi, copiii”, spune Carla Szabo, o celebră creatoare de bijuterii din România. După căderea comunismului, românii nu au uitat complet de socată, dar au devenit clienţii fideli ai noilor băuturi de pe piaţă, nu însă tot atât de sănătoase.

În 2002, compania Coca-Cola a lansat Fanta Shokata, „după ce am studiat reţeta tradiţionala a socatei româneşti”, a anunţat compania. Băutura este în continuare vândută în unele state balcanice.

Dar socata tradiţională a revenit şi ea, acum, în barurile din marile oraşe. Octavian, un barman din Bucureşti, spune că prepară socată în fiecare primăvară, pe care o vinde clienţilor însetaţi, printre care şi numeroşi artişti. Szabo spune că a început să facă socată acasă acum trei ani, din „nostalgie”.

„Întoarcerea socatei vine odată cu un trend: omul începe să fie mult mai atent la dietă şi se orientează spre produse făcute în casă şi naturale”, este de părere creatoarea.

FOTO: Dan Mihai Pitea/Wikimedia Commons

Dacă ți-a plăcut acest articol, te poţi alătura comunităţii pozitive de pe pagina noastră de Facebook

Jurnalist GreatNews, Dan Arsenie lucrează în presa centrală din 2007 şi a scris pentru publicaţii ca Evenimentul Zilei, realitatea.net şi Yahoo News România. Scrie cu pasiune reportaje şi portrete jurnalistice şi acordă o atenţie ridicată promovării oamenilor frumoşi şi a locurilor frumoase din România.