Dacă cineva vă spune că nu există coronavirus, acea persoană nu vă face un bine.
1. Vi s-a spus că virusul nu există, însă chiar în clipa în care distribuiți pe Facebook un articol conspiraționist, mii de oameni din întreaga lume sunt prinși într-o cursă extenuantă pentru a găsi vaccinul care să ne salveze de cea mai gravă pandemie pe care umanitatea a traversat-o în ultima sută de ani.
Organizația Mondială a Sănătății a anunțat pe 28 iulie că numărul vaccinurilor anti-coronavirus aflate în lucru a ajuns la 164: 25 dintre ele se află în faza testelor clinice (pe oameni), iar 139 în faza pre-clinică.
Spuneți că virusul nu există deoarece nu cunoașteți pe nimeni bolnav de COVID. Nu aveți nicio rudă, niciun prieten, niciun coleg, niciun vecin care să se fi infectat cu noul coronavirus.
Dar gândiți-vă puțin. Dacă locuiți într-un oraș mare, cum e Bucureștiul, care are o populație, să zicem, de două milioane de locuitori, care erau șansele să întâlniți pe cineva depistat pozitiv? Până acum, numărul total de cazuri confirmate din capitală este de 5.500. Deci, oficial, numai 0,27% din populație are sau a avut coronavirus. Bineînțeles, numărul poate fi mult mai mare, dar vorbim doar de cazurile cunoscute.
Chiar și într-un sat mic, precum Cartojani din județul Giurgiu, care a fost plasat în carantină, probabilitatea de a ști pe cineva infectat cu noul virus nu este foarte mare. Aici, numărul infectaților a ajuns la 35, populația localității fiind de 3.600 de oameni. Prin urmare, doar 0,97% din populație are coronavirus.
2. Credeți că noul coronavirus nu e mare lucru, că e doar o gripă și nu e atât de periculos pe cât se spune. Dar nu este deloc așa.
Până acum, la nivel mondial, avem 16,92 milioane de cazuri și 664.000 de morți. Asta înseamnă că 3,9% dintre cei care s-au îmbolnăvit nu au mai scăpat.
Dacă ne uităm pe cifrele de la gripă, vom obține un cu totul alt tablou. Fiind extrem de contagioasă, în fiecare an, în toată lumea există până la 1 miliard de infecții. Diferite studii estimează că numărul deceselor din cauza gripei sezoniere este cuprins între 290.000 și 650.000 în fiecare an. Chiar și dacă luăm în calcul ultimul număr, de 650.000 de decese, rezultă că doar 0,065% dintre cei infectați mor.
0,065% față de 4%. O rată o mortalității de 60 de ori mai mică decât cea a coronavirusului.
Chiar și dacă luăm în considerare faptul că cele 16,92 milioane de cazuri de coronavirus nu sunt toate cele de până acum, ci doar cele cunoscute, chiar și dacă am estima că numărul real este de 10 ori mai mare – cum susțin unele voci – tot nu am ajunge la o rată a mortalității precum în cazul gripei. Ar rezulta că au murit 0,39% din cei infectați. Adică am avea o rată o mortalității de 6 ori mai mare decât în cazul gripei.
Dacă ne gândim la Statele Unite, țara care este cea mai lovită în prezent de pandemia de coronavirus, vedem că aici, în medie, în fiecare an există între 25 și 50 de milioane de cazuri documentate de gripă, 225.000 de spitalizări și 20.000 de decese.
Haideți să ne uităm acum la dezastrul provocat de coronavirus în SUA. Primul deces a fost înregistrat aici pe 28 februarie. Deci în 5 luni în SUA au murit 152.000 de oameni din cauza noului coronavirus.
20.000 de morți față de 152.000. Și nici măcar nu a trecut jumătate de an de la primul deces.
În România, în sezonul 2019-2020 au murit 73 de persoane din cauza virusului gripal.
73 față de 2.269, cât este bilanțul deceselor de COVID-19 până acum.
Cu un an înainte, în sezonul 2018-2019, 199 de români au murit de gripă.
199 față de 2.269.
3. Spuneți că masca de protecție e periculoasă, că nu vreți să purtați „botniță”, că din cauza ei nu mai puteți să respirați corect, că dioxidul de carbon rămâne în plămâni și vi-i distruge.
Dar deja atât de mulți oameni care vor să vă ajute au demonstrat, iar, și iar, că saturația de oxigen din sânge rămâne neschimbată atunci când purtați mască. Orice concentrație peste 94% este considerată normală.
Un medic din Dublin, Irlanda, s-a filmat punându-și chiar … 6 măști pe față. Iar saturația de oxigen din sânge a rămas neschimbată: 99%.
4. Susțineți că sunteți tineri, iar tinerii nu pățesc nimic din cauza COVID-19.
Statistic, da, cei mai mulți dintre cei afectați sau uciși de coronavirus sunt oameni în vârstă, care au și alte probleme de sănătate. Însă nu doar bătrânii mor.
Mor și tinerii, și adolescenții, chiar și copiii. Chiar și fără să aibă vreo altă boală pe care coronavirusul să o fi agravat.
În luna martie, o adolescentă de 16 ani din Franța, sănătoasă, a murit de COVID-19.
Tot în martie, un băiat de 13 ani din Marea Britanie a murit după ce s-a infectat cu noul virus. Adolescentul nu suferea de nicio altă boală.
Pe 25 martie, un tehnician de farmacie din California, SUA, în vârstă de doar 25 de ani, bolnav de COVID-19, a murit în locuința proprie, în timp ce se afla în auto-izolare. Persoana nu avea nicio altă boală.
În aceeași lună, un DJ sănătos din Florida, SUA, de 39 de ani, a murit de coronavirus.
În martie a fost înregistrată în SUA și primul deces al unui bebeluș.
În luna mai s-au înregistrat alte decese ale unor bebeluși: un copil de 3 zile a murit în Marea Britanie iar un nou-născut de 2 zile a murit în Africa de Sud.
Chiar dacă nu se ajunge la deces, și un tânăr sănătos poate face forme grave ale bolii, poate sta chiar și o lună în spital, poate ajunge la terapie intensivă, intubat sau în comă.
CNN a relatat povestea unui bărbat de 40 de ani, sănătos, atletic, care înainte de a se îmbolnăvi alerga maratoane, participa la curse cu obstacole, și mergea săptămânal la baschet și la box. Infectat cu coronavirus, a stat în comă 25 de zile, iar când s-a trezit și s-a privit în oglindă nu s-a recunoscut. La mai bine de două luni de atunci, bărbatul încă se recuperează: uneori îi este greu să respire deoarece inima și plămânii săi au fost afectați.
O formă severă a făcut și Andrei Balint, un tânăr de 32 de ani din Cluj-Napoca. A făcut pneumonie (care i s-a întins pe 75% din suprafața plămânilor) și a stat nu mai puțin de 28 de zile în spital, din care 5 la terapie intensivă, având inclusiv dureri „groaznice”, pe care le simțea ca niște „ace” la „absolut orice mișcare”.
5. Vi s-a mai spus că oamenii nu mor, de fapt, de COVID-19, ci din cauza afecțiunilor pe care le aveau deja. Spuneți că bătrânii cu diabet, hipertensiune arterială, cancer și alte boli oricum mureau. Da, oricum mureau, oricum toți murim, dar trebuie să murim acum?
Puteți fi siguri că un om cu diabet de 60 de ani, care își ținea boala sub control cu ajutorul medicamentelor, și care ducea o viață aproape normală, nu ar mai fi trăit 10, 15 sau chiar 20 de ani înainte să ia virusul?
Un studiu realizat de Biroul pentru Statistici Naționale din Marea Britanie a analizat decesele din luna martie care aveau legătură cu COVID-19 din Anglia și din Țara Galilor. În total, în luna martie, în cele două regiuni au murit 3.912 persoane testate pozitiv la coronavirus. Dintre acestea, 86% (adică 3.372) aveau drept cauză a morții noul agent patogen.
Din numărul total de oameni care au murit, 91% aveau cel puțin și o altă boală sau afecțiune.
Prin urmare, chiar dacă 9 din 10 oameni sufereau și de alte boli, cauza morții a fost COVID-19 în 86% din totalul deceselor.
6. Spuneți că situația nu e chiar așa de gravă și că nu are sens să se vorbească atât de mult despre COVID-19 când în lume, și în România, există atât de multe alte boli periculoase, care fac și mai multe victime.
Da, este adevărat că există atât de multe alte boli grave – cancer, SIDA, hepatită etc – dar o pandemie are o abilitate mult mai parșivă, pe care alte boli nu o au: să blocheze sistemul de sănătate printr-o explozie de cazuri într-o perioadă foarte scurtă de timp. Dacă sistemul de sănătate din România – și așa șubrezit de corupție și incompetență politică – se va confrunta cu un număr foarte mare de cazuri grave, și cu ocuparea tuturor paturilor de ATI (care deja se întâmplă în București), situația poate fi chiar mai gravă decât în Italia.
În plus, cu cât numărul de cazuri de coronavirus e mai mare, cu atât și ceilalți bolnavi sunt mai în pericol. În primul rând deoarece se pot infecta mai ușor, ceea ce le pune în pericol viața, iar în al doilea rând deoarece riscă să nu mai ajungă la resursele medicale de care au nevoie.
Iar dacă sunteți de părere că numărul oamenilor care au murit din cauza COVID-19 este mult mai mic decât al celor care și-au pierdut viața din cauza altor boli, aruncați o privire pe acest grafic:
Poate veți vedea altfel lucrurile.
Foto: geralt / pixabay.com
