Medicul Carmen Dorobăț, șefa Spitalului de Boli Infecțioase Iași, a explicat că masca de unică folosință își pierde din capacitatea de protecție dacă este refolosită, pentru că mulți microbi rămân pe suprafața țesăturii.
De asemenea, medicul Dorobăț mai spune că este important să păstrăm masca într-o pungă sigilată și nu agățată de oglinda retrovizoare sau la schimbătorul de viteze al mașinii. „Cele mai ieftine, cele mai uşoare, cele mai comode sunt aceste măşti în trei pliuri.
Dezavantajul lor este că nu pot fi purtate pentru o perioadă lungă de timp deoarece respiraţia noastră conţine vapori de apă care modifică calitatea materialului şi atunci masca ar putea permite agenţilor infectanţi să pătrundă prin nas în căile respiratorii. Aşa că o îndepărtăm, pentru că nu mai este eficace. După care, obligatoriu, ne spălăm cu apă şi săpun”, a explicat Carmen Dorobăţ.
Luni, premierul Ludovic Orban a anunțat că masca ar putea deveni obligatorie și în spații deschise și aglomerate. Profesorul Alexandru Rafila a spus că este de acord cu această măsură și că se aplică în foarte multe țări.
„De ce purtăm mască în spații deschise? Nu purtăm mască în spații deschise decât acolo unde acea distanțare fizică de 1,5 m nu este posibilă. Dacă ai pe o suprafață de 1000 de metri pătrați, 1000 de persoane, nu este posibilă distanțarea la 1,5 metri pentru că suprafața, în mod evident, este prea mică. Această măsură cred că ar trebui aplicată în funcție de, nu neapărat să se întâmple la nivel național, ci în zonele aglomerate care sunt identificate de autoritățile locale și în intervalele de timp în care sunt aglomerate.
Dacă cineva se plimbă într-un parc de la 10 seară încolo, e puțin probabil să existe o aglomerație care să pună pe cineva în pericol. Dar probabil că la ora 14, aglomerația poate fi suficient de mare încât să impună utlizarea măștii. Atunci lucrurile se pot adapta, dar implicarea și participarea autorităților locale cred că este unul dintre elementele care poate duce la rezolvarea acestei probleme, cu o condiție: să nu fie partizane sau să fie partizanele sănătății comunității pe care o conduc. Pentru că dacă vor exista la nivelul autorităților locale păreri divergente, atunci se ajunge din nou la acea senzație de neîncredere și de ineficientă a măsurilor”, a declarat profesorul Rafila, la Digi24.
