DIICOT, despre modificarea Codului penal: Activitatea noastră va fi blocată

FOTO: diicot.ro
FOTO: diicot.ro

Reprezentanții DIICOT au transmis că sunt surprinși și îngrijorați de modul în care este transpusă în codul penal de procedură penală o directivă europeană privind prezumția de nevinovăție.

Instituția mai spune că dacă modificările Codului penal vor fi puse în aplicare, „activitatea DIICOT, care instrumentează circa 1.200 de dosare anti-drog lunar va fi blocată din primul moment post-modificare”.

Iată ce transmite DIICOT, printr-un comunicat de presă:

„Elaborarea și adoptarea Noului Cod Penal și a Noului Cod de Procedura Penală s-au desfășurat pe parcursul mai multor ani, în cadrul unui proces complex de consultare profesională și dezbateri la care au participat experți, practicieni, cadre universitare, asociații profesionale, etc.

Chiar și în aceste condiții de laborioasă și îndelungată elaborare a modificărilor la cele două coduri cadru, esențiale în activitatea de tragere la răspundere penală a persoanelor care au săvârșit infracțiuni, rezultatele au fost imperfecte, cu consecințe semnificative atât pentru subiecții procesuali cât și pentru organele judiciare. Aceste erori au făcut obiectul numeroaselor critici a posteriori, au generat practică judiciară neunitară și impredictibilă și consecutiv, un număr important de decizii ale Curții Constituționale care au admis excepțiile de neconstituționalitate a normelor procesuale vizate.

Respectarea drepturilor și libertăților fundamentale este un imperativ constituțional și pentru magistrații procurori, deopotrivă interesați în alinierea legislației naționale la standardele europene în această materie.

Totodată pentru satisfacerea funcției sociale consacrate constituțional, procurorii trebuie să dispună în activitatea judiciară, în cadrul căreia reprezintă interesele generale ale societății și apară ordinea de drept precum și drepturile și libertățile cetățenilor, de instrumente procesuale și procedurale fără de care aflarea adevărului într-o cauza penală ar deveni iluzorie.

Neoficial am luat act de un număr semnificativ de amendamente la Codul penal și Codul de procedura penală formulate în contextul procedurilor în desfășurare la Comisia Specială Comună a Camerei Deputaților și Senatului, care reprezintă, în opinia noastră, reglementări excesive, dincolo de standardele stabilite prin Directiva și care vor avea că finalitate o nouă amputare a posibilităților tactice de investigare a infracțiunilor în vederea tragerii la răspundere penală a persoanelor care le-au săvârșit.

Considerăm, la rândul nostru, esențiale respectarea dreptului la apărare și caracterul echitabil al procedurilor, dreptul persoanelor de a păstra tăcerea sau de a nu se incrimina, responsabilitatea organelor judiciare de a căuta probe incriminatoare cât și dezincriminatoare, comunicarea publică realizată de către organele judiciare cu privire la persoanele suspecte sau inculpate în cauzele penale.

Directiva a cărei transpunere se urmărește și care stabilește standarde minime cu privire la prezumția de nevinovăție la nivel comunitar este deja, în covărșitor de mare măsură, implementată în legislația penală din România.

Fără a beneficia la acest moment de o formă oficială care să consemneze amendamentele depuse la Comisie, dar conștienți de faptul că în cadrul lucrărilor de azi ale Comisiei, sunt dezbătute și aprobate amendamente importante, ne manifestăm întreagă disponibilitate de a participa la consultări pentru elaborarea modificărilor necesare legislației penale de natură a consolida atât garanțiile prezumției de nevinovăție a persoanelor suspecte sau inculpate, garanțiile procesului echitabil cât și garanțiile necesare pentru apărarea ordinii de drept și a intereselor generale ale societății.

Experiența judiciară a procurorilor din cadrul D.I.I.C.O.T. reprezintă, în opinia noastră, o resursă care nu ar trebui ignorată în procesul de elaborare și adoptare a modificărilor legislației penale, în măsură în care o atare modificare este făcută cu observarea interesului general al societății și pentru apărarea ordinii de drept. Aceasta cu atât mai mult cu cât în activitatea de combatere a fenomenelor infracționale grave precum traficul de droguri, traficul de ființe umane, criminalitatea informatică, traficul de migranți, criminalitatea organizată, terorismul și finanțarea terorismului, D.I.I.C.O.T. se află într-o strânsă relație de cooperare judiciară internațională, în efortul comun al statelor de a asigura un climat de securitate, de respectare a ordinii de drept și libertate. Fără instrumentele procesuale necesare D.I.I.C.O.T. nu-și va putea satisface rolul de partener eficient și credibil în cooperarea judiciară internațională în materie.

Un exemplu particular cu privire la activitatea procurorilor D.I.I.C.O.T. și cu un impact deosebit de grav îl reprezintă solicitarea de eliminare a rapoartelor de constatare dintre mijloacele probatorii prevăzute de art. 97 C.pr.pen.

Trecând peste faptul că sunt frecvente situațiile în care nu există experți pentru anumite domenii sau laboratoare care să asigure condiții pentru efectuarea unor expertize, în cauzele referitoare la traficul ilicit de droguri de orice fel, referatul de constatare tehnico-științifică este singurul act de urmărire penală care certifica existența sau inexistentă substanțelor interzise în materialele supuse verificării. Fără acest mijloc, activitatea D.I.I.C.O.T., care instrumentează circa 1200 de dosare anti-drog lunar va fi blocată din primul moment post-modificare.

Modificarea art. 267 C.pr.pen. în sensul restrangerii posibilității organelor de urmărire penală de a accesa informații conținute în baze electronice de date deținute de organe ale administrației de stat și argumentele invocate în susținerea unei astfel de modificări reflectă o înțelegere total greșită a naturii investigațiilor penale și a rolului organelor de anchetă penală. Bazele de date oferă informații și nu probe. Principiul egalității de arme se referă la probe și administrarea lor, singurele elemente pe baza cărora poate fi înfrântă în cele din urmă prezumția de nevinovăție.

Modificările propuse la art. 83 C.pr.pen cu privire la prezența inculpatului la proceduri de audiere a diferiților subiecți procesuali în faza de urmărire penală contrazice dispoziții exprese privind audierea unor persoane în cadrul căreia este exclusă posibilitatea prezenței inculpatului ¬ a se vedea situația victimelor traficului de persoane. Drepturile inculpaților nu trebuie să lezeze drepturile martorilor sau ale victimelor.

În măsura în care vom lua cunoștiință în întregime de textele supuse dezbaterilor în cadrul Comisiei Speciale Comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției, vom comunica, la cerere, punctul de vedere al procurorilor din cadrul D.I.I.C.O.T. cu privire la modificările și amendamentele propuse.”

Ionuț Fantaziu
Reporter Greatnews, Ionuț Fantaziu a fost jurnalist în redacțiile Opinia Studențească, Ziarul de Iași, Evenimentul zilei, Yahoo News și a colaborat cu diverse publicații din domeniul științei și tehnologiei.