Diferența dintre epicentru și hipocentru. Cel mai adânc seism din istorie

diferența dintre epicentru și hipocentru
Foto: marcellomigliosi1956 / pixabay.com

România are mai multe zone seismice unde se produc în mod frecvent cutremure, așa că este important să știm care este diferența dintre epicentru și hipocentru.

Ce este hipocentrul

Hipocentrul este punctul de origine a unui cutremur, locul din interiorul Pământului unde se produce seismul. El este locul unde tensiunea acumulată în roci este eliberată, marcând așadar punctul unde falia se rupe, potrivit Wikipedia.org.

Hipocentrul poate fi calculat în funcție de măsurători bazate pe undele seismice.

În România aveam atât cutremure de suprafață, cât și cutremure de adâncime. În afară de zona seismică Vrancea-Buzău, alte surse seismice cu potențial de a genera pagube locale semnificative sunt următoarele, se arată în documentul „Concepția Națională de Răspuns Post Seism”, publicat în noiembrie 2021 de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență:

  • Făgăraș-Câmpulung
  • Banat
  • Crișana-Maramureș
  • Brăila – Galați
  • Danubius (epicentrul în județul Caraș-Severin, aproape de orașul Drobeta Turnu Severin)
  • Tulcea
  • Shabla (Bulgaria)

Diferența dintre epicentru și hipocentru – ce seisme se produc în România

În zona seismică Vrancea tind să se producă seisme de adâncime, hipocentrul fiind de regulă situat la o distanță de 90 – 150 de kilometri distanță de suprafață. Este însă posibil să se producă și seisme la o adâncime de circa 25 de kilometri, după cum se arată în scenariile luate în calcul de documentul menționat mai sus.

În zonele Banat, Făgăraș-Câmpulung, Crișana-Maramureș, Brăila-Galați, Danubius, Tulcea sau Shabla, cutremurele tind să fie de suprafață, la aproximativ 10 – 15 kilometri adâncime.

Diferența dintre epicentru și hipocentru – cutremurele din Gorj

Natura este însă imprevizibilă, iar uneori și specialiștii sunt surprinși de anumite seisme. De pildă, zona Gorj nu era menționată printre sursele seismice care au potențial de a genera pagube locale semnificative, iar de când se fac măsurători nu s-a înregistrat acolo niciun seism atât de mare.

Cutremurul din 14 februarie 2023 a avut 5,7 grade magnitudine și a provocat pagube în Târgu Jiu, dar și în alte localități din zonă. Și adâncimea a fost neobișnuită pentru un seism din România – a fost de doar 6,2 kilometri.

diferența dintre epicentru și hipocentru
Foto: Ansate Sam Hocevar / User:TFerenczy / Wikipedia.org

Cel mai adânc cutremur produs vreodată

De regulă, cutremurele ce se produc în scoarța continentală au loc la adâncimi cuprinse între 2 și 20 de kilometri. Seismele produse în zonele de subducție a plăcilor pot avea loc și la adâncimi de peste 600 de kilometri.

Cel mai adânc cutremur înregistrat vreodată s-a produs la 751 de kilometri adâncime, în anul 2015. Cutremurul ultra-adânc s-a produs în largul insulelor Bonin din Japonia și a avut loc în mantaua inferioară a Pământului (cuprinsă între adâncimi de 660 și 2.900 de kilometri, aceasta reprezintă cea mai mare parte din mantaua Terrei).

Până atunci, cercetătorii consideraseră că este puțin probabil – dacă nu chiar imposibil – ca în această regiune fierbinte a Pământului să se producă cutremure, deoarece temperatura și presiunea din mantaua inferioară sunt atât de mari încât rocile tind să se îndoaie, nu să se rupă, potrivit nationalgeographic.com.

Ce este epicentrul

Revenind acum la diferența dintre epicentru și hipocentru, să explicăm puțin și ce este epicentrul.

În seismologie, epicentrul unui cutremur este punctul de pe suprafața Pământului situat exact deasupra hipocentrului.

Înainte de utilizarea instrumentelor de măsurare se credea că epicentrul unui cutremur este locul unde s-au produs cele mai mari pagube. Însă este posibil ca cele mai mari pagube să nu se producă în epicentru.

Ruptura faliei poate fi lungă, iar pagubele se pot produce în întreaga zonă de ruptură, conform Wikipedia.org. De pidlă, în cazul cutremurului produs la Denali, în Alaska, în 2002, epicentrul cutremurului a fost la capătul vestic al faliei rupte, însă cele mai mari pagube s-au produs la circa 330 de kilometri distanță, la capătul estic.

Foto: Ansate Sam Hocevar / User:TFerenczy / Wikipedia.org / marcellomigliosi1956 / pixabay.com

V-ar putea interesa și: Diferența dintre scara Richter și scara Mercalli. Ghid pe înțeles cu exemple clare

Dacă folosești des Instagram, poți găsi o mulțime de lucruri interesante postate de GreatNews pe contul nostru, accesibil la linkul de mai jos:


Jurnalist GreatNews, lucrez în presa centrală din 2008 și am scris pentru publicații precum Yahoo News România, ziarul „Evenimentul Zilei”, site-ul turism.evz.ro sau revista „National Geographic România”. Scriu cu plăcere reportaje și portrete pe care le ilustrez adesea cu fotografii și cred că baza meseriei de jurnalist stă în munca de teren și în discuțiile cu oamenii. Mă interesează în special temele sociale, drepturile omului, egalitatea de șanse, diversitatea culturală și domenii precum știința și turismul.