Cercetătorii australieni au descoperit că veninul albinelor distruge celulele a două tipuri agresive de cancer la sân. Studiul a fost realizat în laborator, pe celule canceroase, și a fost publicat în jurnalul științific „Nature Precision Oncology”, relatează BBC.
Veninul – adică în special o componentă a sa, melitina – a fost folosit împotriva a două tipuri de cancer de sân care sunt dificil de tratat: cancerul mamar triplu negativ și cancerul de sân HER2 îmbogățit.
În trecut, alte cercetări au descoperit că veninul de albine poate fi folosit și împotriva altor tipuri de cancer, ca de exemplu melanomul, o formă de cancer de piele.
Actualul studiu a fost realizat de Institutul de Cercetare Medicală „Harry Perkins” din Australia și a fost publicat în jurnalul „Nature Precision Oncology”.
Oamenii de știință au testat veninul de la 300 de albine și bondari. Extractul de venin s-a dovedit a fi „extrem de puternic”, a declarat Ciara Duffy, una dintre cercetătoarele care a participat la studiu.
Într-o anumită concentrație, veninul a ucis celulele canceroase într-o oră, afectând minimal restul celulelor. Însă toxicitatea sa a crescut atunci când s-au folosit alte doze.
Cercetătorii au mai descoperit că melitina era eficientă și în a stopa creșterea celulelor canceroase. În natură, melitina se regăsește în veninul albinelor, dar ea poate fi și sintetizată în laborator.
În mod tradițional, cancerul de sân triplu-negativ, care este unul dintre cele mai agresive tipuri de cancer mamar, este tratat prin chirurgie, radioterapie și chimioterapie. Aproximativ 10-15% dintre cancerele de sân sunt de acest fel.
Oamenii de știință spun că acestă descoperire este „promițătoare”, însă atrag atenția că este nevoie și de alte studii pentru a afla dacă veninul ar putea funcționa pe scară largă pe post de medicament împotriva cancerului.
„Multe substanțe pot ucide o celulă canceroasă în laborator sau într-un șoarece. Însă de acolo e cale lungă până la a descoperi ceva care poate schimba practica clinică”, a declarat profesorul Alex Swarbrick, de la Institutul de Cercetare Medicală „Garvan” din Sydney, Australia.
Foto: skeeze / pixabay.com
