Depresia este numită de câțiva ani drept „boala secolului” și, în prezent, milioane de persoane suferă de o formă mai ușoară sau mai severă a sa.
Oamenii de știință cercetează permanent cauzele și tratamentele cele mai eficace pentru a împiedica efectele adverse ale medicamentelor care sunt mereu prezente, chiar dacă depresia are o formă ușoară.
Dr. Turhan Canli, din cadrul Stony Brook University din Statele Unite, susține că viitoarele cercetări în domeniul depresiei ar trebui să vizeze descoperirea unor agenți patogeni precum bacterii sau paraziți.
Ideea că depresia poate apărea ca urmare a unui virus sau ca un parazit a fost prezentată în Jurnalul Bilogy of Mood and Anexiety Disorders, iar în cazul în care teoria se va dovedi adevărată, pe viitor putem asista la crearea unui vaccin care să protejeze oamenii împotriva depresiei.
Pacienţii cu depresie prezintă comportamente asociate cu răul fizic: nu mai au energie, le este greu să se ridice din pat şi îşi pierd interesul faţă de ceea ce se întâmplă în jur, la fel ca persoanele care suferă de boli infecţioase.
De asemenea, persoanele care suferă de depresie prezintă markeri ai inflamaţiei la nivelul creierului, markeri care indică faptul că sistemul imunitar a fost activat, ca reacţie la pătrunderea îm organism a unui patogen, (care poate fi un parazit, un virus sau o bacterie), acest patogen fiind cel care provoacă simptomele depresiei, a argumentat dr. Canli.
Depresia, cauzată de virusuri și bacterii
Un al doilea argument al său pentru a-și susține ideea este acela că există exemple de paraziți, bacterii și virusuri care afectează comportamentul emoțional în întreaga natură. Un bun exemplu este infectarea cu Toxoplasmoză gondii, un parazit care trăiește în tractul intestinal al pisicilor, iar o treime din populația lumii este infectată cu acesta. Infecția este asociată cu markeri de inflamație, ca în cazul pacienților la care depresia este diagnosticată. Dintre pacienţii diagnosticaţi cu tulburare bipolară sau depresie gravă, cei care au la activ tentative de sinucidere prezintă în organism niveluri mai mari de anticorpi împotriva Toxoplasmozei.
Omul de știință mai susține că 8% din genomul uman ar avea la bază schimburi cu genoame exterioare, cum ar fi cele ale unor virusuri. Acestea și bacteriile paraziţii ar putea transfera gene în genomul uman, determinând astfel schimbări în structura genetică a organismului nostru. Asemenea gene străine ar mai putea fi dobândite, de asemenea, în cursul naşterii sau prin contactul dintre părinţi şi copii, informează Daily Mail.
Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.
Dacă folosești des Instagram, poți găsi o mulțime de lucruri interesante postate de GreatNews pe contul nostru, accesibil la linkul de mai jos:
