CCR a admis, marți, o excepție de neconsituționalitate privind o prevedere din Codul de procedură penală, legată de folosirea interceptărilor în procesele penale. După această decizie, SRI nu mai poate sesiza procurorii cu interceptări pe mandate de siguranță națională.
Potrivit Digi24.ro, sunt puse în discuție mai multe dosare de crimă organizată, trafic de droguri, trafic de persoane sau criminalitate cibernetică. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în dosarul fostului președinte al Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, care a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu executare pentru trafic de droguri, în primă instanță.
Curtea Constituţională a luat în dezbatere o excepţie de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.139 alin.(3) din Codul de procedură penală, coroborate cu cele ale art.11 alin.(1) lit.d) din Legea nr.51/1991 privind securitatea naţională a României.
Art. 139 alin.(3) din Codul de procedură penală prevede: „Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii. Orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege”.
Art. 11 alin.(1) lit.d) din Legea nr.51/1991 stipulează: „(1) Informaţii din domeniul securităţii naţionale pot fi comunicate: […] d) organelor de urmărire penală, când informaţiile privesc săvârşirea unei infracţiuni”.
Cu majoritate de voturi, CCR a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.139 alin.(3) teza finală din Codul de procedură penală sunt constituţionale „în măsura în care nu privesc înregistrările rezultate ca urmare a efectuării activităţilor specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale ale omului desfăşurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr.51/1991”.
Potrivit legii, SRI este obligat să sesizeze organele penale dacă în timpul unei supravegheri obține informații legate de săvârșirea unor infracțiuni. De asemenea, mandatele de siguranță națională nu vizează doar cazuri de terorism sau corupție, ci și cele de crimă organizată, trafic de droguri, cybercrime, terorism sau infracționalitate economică.
Prin decizia CCR, SRI nu mai poate pune la dispoziția procurorilor probele obținute. Serviciul de Informații va putea doar să comunice organelor penale ce a descoperit și procurorii să înceapă propria anchetă, fără să ia în considerare probele obținute de SRI.
