Guvernul se pregătește să își asume răspunderea în Parlament pe noul pachet de măsuri, ce include reforma pensiilor speciale ale magistraților. Însă chiar și în eventualitatea în care legea trece de forul legislativ și de Curtea Constituțională, România tot riscă să nu primească cele 231 de milioane de euro din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență).
În acest moment, jalonul 215 din PNRR, cel referitor la reforma pensiilor speciale, este suspendat, ceea ce înseamnă că statul român nu poate primi cele 231 de milioane de euro condiționați de îndeplinirea jalonului. Decizia de suspendare a fost luată de Comisia Europeană în mai 2025 deoarece oficialii au considerat că România nu a atins obiectivele asumate prin PNRR. Termenul limită pentru îndeplinirea jalonului este 28 noiembrie 2025. Dacă nu îl îndeplinește până atunci, riscul de a pierde definitiv acești bani este foarte mare.
Potrivit calendarului inițial, acest jalon ar fi trebuit îndeplinit încă din trimestrul 4 din 2022, deci de 3 ani. Acum, Guvernul mai are la dispoziție mai puțin de 4 luni.
Însă ce spune exact jalonul 215? După cum arătam la început, chiar dacă legea privind pensiile magistraților trece de toate forurile și ajunge să fie publicată în Monitorul Oficial, acest fapt nu înseamnă să România va primi automat banii din PNRR.
Unul dintre motive este că jalonul 215 se referă la reforma tuturor tipurilor de pensii speciale, nu doar ale magistraților, formularea fiind „intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”.
„Noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale și le va alinia la principiul contributivității. Nu se vor crea noi categorii de pensii speciale, iar categoriile actuale vor fi raționalizate. (…) Nicio pensie specială nu poate depăși venitul obținut în cursul perioadei de cotizare”, se arată în descrierea jalonului.
PNRR nu impune un procent maxim din PIB pentru pensiile speciale, însă vorbește despre „raționalizarea” acestora. Potrivit unor calcule, pensiile speciale reprezintă 0,85% din PIB, însă procentul ar putea crește și mai mult în viitor, ajungând până la 1,5% din PIB, devenind nu doar o povară pentru stat, ci complet nesustenabile.
„Dacă anul acesta vorbim de 0,85% din PIB, care reprezintă pensiile speciale, în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% şi atunci va fi din ce în ce mai greu să arătăm că acestea sunt o cheltuială bugetară nu numai inacceptabilă, dar insuportabilă, nesustenabilă”, declara Eugen Rădulescu, directorul Direcţiei Stabilitate Financiară din BNR, în ianuarie 2023.
În România există foarte multe categorii de pensionari speciali, magistrații (procurorii și judecătorii) fiind doar o mică parte dintre aceștia. De pensie specială (ocupațională sau de serviciu) beneficiază în acest moment și:
- militarii;
- polițiștii;
- angajații serviciilor secrete (SRI, SIE);
- angajații corpului diplomatic și consular;
- funcționarii publici parlamentari;
- personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă;
- personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor;
- angajați ai Curții de Conturi.
Prin urmare, și aceste tipuri de pensii ar trebui reformate, conform PNRR, nu doar pensiile speciale ale magistraților, documentul precizând că: „În ceea ce privește problematica pensiilor de serviciu și speciale, acestea vor fi reformate pe baza unor soluții care să vizeze corectarea inechităților dintre beneficiarii acestor categorii de pensii și beneficiarii din sistemul public de pensii din punct de vedere al aspectului cotributivității, luând în considerare și jurisprudența Curții Constituționale.”
Fiecare astfel de categorie are câte o lege specială care reglementează modul de calculare a pensiei. Potrivit cerințelor Comisiei Europene, aceste acte ar trebui să fie modificate astfel încât să se corecteze inechitățile dintre pensionarii speciali și restul populației, care primește pensie pe bază de contributivitate.
Este puțin probabil că Guvernul va reuși să treacă prin Parlament legi pentru toate aceste categorii speciale în această toamnă, mai ales că au rămas mai puțin de 4 luni până la termenul limită de 28 noiembrie, iar până acum întreaga atenție s-a concentrat pe pensiile magistraților, reglementarea altor sisteme de pensii speciale nefiind deloc abordată.
O altă problemă ce ar putea apărea se referă la modul de calcul al pensiilor magistraților. Noua lege inclusă în pachetul 2 de măsuri reduce pensiile magistraților, însă nu schimbă fundamental modul de calcul al acestora, în sensul de a le transforma în pensii bazate pe contributivitate.
Principiul de calcul va rămâne același (un procent din media veniturilor brute din ultimii ani), doar că procentul va fi scăzut de la 80% la 55%, iar perioada luată în calcul crește de la ultimii 2 ani de dinainte de pensionare la ultimii 5 ani.
Așadar, pensiile magistraților nu se vor recalcula după tiparul pensiilor bazate pe contributivitate (puncte pentru fiecare an de activitate pentru care s-a plătit contribuția de asigurări sociale etc), ci tot pe baza unui procent din veniturile brute.
În ceea ce privește PNRR, formularea din document cere „revizuirea pensiilor speciale pentru a le alinia la principiul contributiv”. Prin urmare, rămâne de văzut dacă oficialii europeni vor considera că România a îndeplinit acest jalon prin faptul că a tăiat pensiile magistraților, însă nu a schimbat în esență modul lor de calcul.
Citiți și:
Dacă folosești des Instagram, poți găsi o mulțime de lucruri interesante postate de GreatNews pe contul nostru, accesibil la linkul de mai jos:
