AcasăCine, Ce, Cum?De ce proiectul referitor la reforma administrației locale a fost scos din...

De ce proiectul referitor la reforma administrației locale a fost scos din Pachetul 2. PNL amenință cu ieșirea de la guvernare: „Viitorul este incert”

-

Guvernul Bolojan își asumă astăzi răspunderea în Parlament pe 5 dintre cele 6 proiecte de lege din Pachetul 2 de măsuri, după ce proiectul referitor la reforma administrației locale a fost scos din pachet în urma unor neînțelegeri din coaliția de guvernare.

Începând cu ora 19:00, executivul își va asuma răspunderea, succesiv, pe cele 5 proiecte de lege, în plenul reunit al Senatului și Camerei Deputaților. Cele 5 proiecte vizează pensiile speciale ale magistraților, sănătatea, companiile de stat, autoritățile administrative autonome (ANRE, ASF, ANCOM) și o mai bună colectare a taxelor și impozitelor (modificări la legea insolvenței, o mai bună colectare a TVA-ului, măsuri ce vizează profitul multinaționalelor etc).

În ceea ce privește proiectul de lege care viza administrația locală, acesta a fost scos din Pachetul 2 din cauza unor neînțelegeri între PNL și USR pe de-o parte, și PSD și UDMR de cealaltă, au declarat surse politice pentru postul de televiziune Digi 24. Coalița de guvernare s-a reunit duminică într-o ședință de guvern care a durat circa 5 ore, însă negocierile nu au dus la niciun rezultat, iar reforma a fost amânată pentru 2 săptămâni la cererea social-democraților.

Neînțelegerile au pornit de la faptul că premierul Ilie Bolojan a propus tăierea plafonului maxim de posturi din administrațiile locale cu 45%, față de 25% cât se dorea inițial, variantă cu care era de acord și PSD.

Tăierea acestor plafoane cu 25% sau cu 45% nu înseamnă că un sfert sau că aproape jumătate dintre angajați ar fi dați afară deoarece, pe de o parte, nu toate primăriile din țară și-au stabilit organigramele la nivelul plafonului maxim permis de lege, iar pe de altă parte deoarece chiar și din organigramele stabilite, unele posturi sunt vacante.

Radu Miruță (USR): „O reducere cu 25% a plafoanelor maxime nu ar însemna nimic”

Astfel, liberalii au susținut că dacă plafoanele maxime de posturi ar fi tăiate cu doar 25%, această măsură nu ar aduce nicio economie la buget deoarece s-ar destiința doar posturi neocupate în acest moment. Din acest motiv premierul a propus o tăiere de 45%, însă social-democrații s-au opus. Potrivit surselor citate de Digi 24, discuțiile din Guvern au fost foarte aprinse, iar la un moment dat premierul Bolojan a amenințat că își va da demisia dacă reforma administrației locale este blocată.

Radu Miruță, ministrul Economiei (USR), a declarat duminică seara la postul de televiziune TVR Info că o reducere cu 25% a plafoanelor maxime nu ar însemna nimic: „Dacă spunem că aplicăm 25% reducere, de fapt, nu prea înseamnă nimic în ceea ce priveşte reducerea cheltuielilor, pentru că eliberăm acele poziţii din organigramă care astăzi sunt goale. Nu eliberăm plata unor salarii.”

El a dat ca exemplu numărul de 70.000 de posturi tăiate despre care s-a vorbit în mass-media. Potrivit ministrului, tăierea a 70.000 de posturi din administrația locală ar însemna circa 15.000 de concedieri deoarece restul de 55.000 sunt doar „căsuţe libere în organigrame care nu au oameni asociaţi care încasează salarii”.

Ciprian Ciucu (PNL): „Noi vom face parte doar dintr-o coaliție care să poată să țină țara pe linia de plutire”

În această dimineață, pe pagina de Facebook a PNL a fost publicat un mesaj care îi este atribuit lui Ciprian Ciucu, primarul liberal de la Sectorul 6 al Capitalei, în care acesta susține că partidele politice ar trebui să fie „rezonabile” deoarece „reducerea efectivă de posturi este de 10%, nu de 25% sau 45% cum s-a spus în presă.”

Potrivit liberalului, o primărie sau un consiliu județean are un plafon maxim de posturi, în funcție de numărul de locuitori. Cumulat, la nivel național există aproximativ 180.000 de posturi: „Sunt primării/consilii județene care nu și-au construit organigramele la plafonul maxim. Astfel, astăzi, numărul total de posturi stabilite prin organigramele autorităților locale este de 158.500 de posturi, rotunjit.

Se observă că numărul de posturi înființate prin organigrame este cu aproximativ 23% mai mic decât plafoanele maxime stabilite. Concluzie: o reducere cu 25% a plafoanelor maxime nu ar avea niciun efect în administrație. S-ar referi la posturi care nici măcar nu au fost înființate/ocupate.

Nu toate posturile din organigrame sunt ocupate. Numărul de posturi ocupate în administrațiile locale este de 127.500, rotunjit. Raportat la punctul 1, la plafonul maxim, acestea reprezintă 68%. Asta înseamnă o diferență de 32%, în medie.

Concluzie: reducerea efectivă de personal în administrațiile locale are efecte de la o scădere de 30% a plafonului maxim.”

Potrivit lui Ciucu, dacă partidele politice sunt de acord să scadă posturile ocupate cu 10%, acest fapt înseamnă că plafonul maxim trebuie scăzut cu 40%: „În valori nominale, vorbim de un impact de cca. 13.100 de posturi ocupate reduse. O reducere de 40 sau 45% raportată la plafonul maxim legal, nu la posturile ocupate, asigură un impact cât de cât rezonabil. Astfel, fondurile vor merge către reluarea investițiilor.

Având în vedere că fiecare unitate administrativă și-a stabilit organigrama independent, inclusiv posturile ocupate, efectele posibilei reduceri cu 40% a plafonului maxim vor fi diferite de la o administrație la alta. Într-o bună parte dintre primării (50%, estimativ) nu vor avea loc reduceri de personal. În celelalte, reducerea de personal ar putea fi între 1–2% și 20%.

Pe scurt, la o reducere a plafonului de bază cu 25%, niciun post ocupat nu este restructurat. La o reducere de 40% din plafonul maxim legal, cât a propus PNL, cca. 10% din posturi vor fi restructurate (coaliția își asumase 20%). În valori nominale, este vorba despre cca. 13.000 de posturi ocupate.”

Varianta negociată acum în Guvern este reducerea plafoanelor maxime din administrația locală cu 40%, ceea ce ar presupune eliminarea a circa 13.000 de posturi ocupate. Însă măsura a fost amânată cu 2 săptămâni la cererea PSD. Dacă se va ajunge la consens, Guvernul ar urma să își asume răspunderea în Parlament și pe acest proiect de lege.

„Ceea ce știm astăzi este că 5 din cele 6 pachete vor trece săptămâna aceasta. Viitorul este incert. Noi vom face parte doar dintr-o coaliție care să poată să țină țara pe linia de plutire și să o relanseze economic. Altfel…”, a mai scris Ciprian Ciucu în mesajul asumat de PNL.

Dacă folosești des Instagram, poți găsi o mulțime de lucruri interesante postate de GreatNews pe contul nostru, accesibil la linkul de mai jos:


Andreea Dogar
Andreea Dogarhttps://greatnews.ro/
Jurnalist GreatNews, lucrez în presa centrală din 2008 și am scris pentru publicații precum Yahoo News România, ziarul „Evenimentul Zilei”, site-ul turism.evz.ro sau revista „National Geographic România”. Scriu cu plăcere reportaje și portrete pe care le ilustrez adesea cu fotografii și cred că baza meseriei de jurnalist stă în munca de teren și în discuțiile cu oamenii. Mă interesează în special temele sociale, drepturile omului, egalitatea de șanse, diversitatea culturală și domenii precum știința și turismul.

RĂMÂI MEREU CONECTAT CU NOI

302,134FaniÎmi place
391CititoriConectați-vă
122AbonațiAbonați-vă
52FollowersFollow

CINE, CE, CUM?

Bilanțul morților din Hong Kong ajunge la 55. De ce incendiul...

0
Bilanțul morților din incendiul care a cuprins un complex rezidențial din Hong Kong a crescut la 55 de persoane, iar alte peste 270 sunt...

TOP 10. Din ce țări vin cei mai mulți migranți non-UE...

0
Peste 136.000 de cetățeni din afara Uniunii Europene, ce dețineau permise de ședere în scopul angajării, locuiau în România la sfârșitul lunii august 2025,...

Ce se întâmplă cu companiile de stat cu pierderi și datorii....

0
Într-o conferință de presă organizată la Guvern, vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat că reforma companiilor de stat va începe cu un proiect-pilot ce va...