De ce nu se grăbesc politicienii români să transpună legea confiscării bunurilor dobândite ilegal?

FOTO: cdep.ro curtea constituțională
FOTO: cdep.ro

Comisia Europeană a trimis joi un aviz motivat autorităţilor din România şi Bulgaria în care solicită celor două state să pună integral în aplicare legislaţia UE privind blocarea temporară (îngheţarea) şi confiscarea instrumentelor şi a produselor infracţiunilor săvârşite în UE (Directiva 2014/42/UE).

Dacă în cazul directivelor pentru condițiile din penitenciare, parlamentarii români, în special cei ai partidelor aflate la guvernare, PSD și ALDE, au sărit ca arși, iar efectele s-au văzut imediat, mii de deținuți fiind eliberați din acest motiv, nu există aceeași emulație și în cazul confiscării bunurilor dobândite prin infracțiuni.

Uniunea Europeană a emis o directivă prin care instituie norme minime privind îngheţarea bunurilor în vederea unei posibile confiscări ulterioare şi a confiscării bunurilor în materie penală. Astfel, autoritățile naționale vor putea să confiște și să recupereze cu mai multă ușurință produsele rezultate din furturi sau alte infracțiuni din spațiul comunitar.

Legislația UE prevede că orice avantaje economice obţinute direct sau indirect din săvârşirea unei infracţiuni pot fi confiscate. Îngheţarea şi confiscarea bunurilor dobândite în urma comiterii unei infracţiuni îi privează pe infractori de activele dobândite ilegal.

Ar fi trebuit implementată din 2015

Potrivit legiuitorilor europeni, acesta poate fi un mijloc eficient de combatere a criminalității organizate.

Statele membre trebuiau să transpună directiva în legislaţia lor naţională încă de la sfârșitul anului 2015.

Cum Bulgaria și România nu au comunicat Comisiei Europene nicio măsură în acest sens, s-a decis trimiterea unui aviz motivat către aceste două țări. Dacă în două luni nu vor răspunde scrisorii, România poate ajunge în fața Curții de Justiție a UE.