Cum va influenţa pandemia de COVID-19 conceptul de clădiri de birouri

Foto: Pexeles.com

Criza provocată la nivel mondial de pandemia de COVID-19 nu va fi prima din istorie care va genera o reimaginare a oraşelor şi clădirilor, ca reacţie la o înţelegere mai bună a unor boli grave. De exemplu, infrastructura Londrei a fost reconfigurată total în contextul epidemiei de holeră din 1854.

În ceea ce priveşte designul de clădiri profesionale, răspândirea rapidă a noului coronavirus apărut în China la sfârşitul anului trecut i-a făcut pe mulţi să îşi reevalueze munca şi să analizeze ce înseamnă să realizeze proiecte arhitecturale într-o lume care nu va mai fi aceeaşi. Este vorba mai ales despre modul în care lumea se adună în şi foloseşte spaţiile publice, precum aeroporturile, hotelurile, spitalele, sălile de sport şi clădirile de birouri.

Şi, deşi criza COVID-19 nu s-a încheiat, specialiştii în domeniu au început deja să prezinte câteva idei privind viitorul spațiilor de lucru. Cabinele private, spațiile comunitare, campusurile inteligente de urmărire a datelor și factorul wellness se numără printre predicțiile specialiștilor.

Birourile amenajate în spaţii deschise au început să își piardă din popularitate cu mult înainte de apariţia noului coronavirus, arată architecturaldesign.com. Este posibil ca acum munca de acasă să îi inspire pe designeri în conceperea unor clădiri de  birouri care să îmbine echilibrat izolarea necesară concentrării cu colaborarea productivă. 

Angajatorii spun că birourile amenajate în spaţii deschise sprijină creativitatea şi ideea de muncă de echipă. În plus, există avantaje financiare în ceea ce priveşte suprafaţa alocată fiecărui angajat. Problema este că angajaţilor nu le plac astfel de spaţii, pentru că determină creșterea nivelului de stres și scăderea motivării și a capacității de concentrare. 

Unele companii oferă cabine private, similare celor pentru telefoanelor publice, care includ birou, izolare antifonică și sistem de ventilație. Angajații pot folosi cabinele pentru a vorbi la telefon, a rezolva un proiect sau a participa la o videoconferință fără să fie deranjați de colegi.

Campusurile inteligente de urmărire a datelor par un lucru din domeniul literaturii SF. Cu angajați care pot să lucreze de oriunde, companiile nu se pot baza decât pe tehnologie pentru a colecta date despre modul în care aceștia se deplasează și folosesc spațiul de lucru. Aceste informații primite în timp real pot ajuta companiile să-și maximizeze resursele reprezentate de spațiu și energie utilizate, astfel încât să poată să le adapteze nevoilor oamenilor. 

Încăperi și chiar etaje întregi dintr-o clădire de birouri pot să își întrerupă automat accesul la sursele de energie, atunci când nu sunt folosite. Alte campusuri inteligente oferă instrumente pentru a naviga în clădiri mari, precum sistemul GPS folosit pentru a găsi o sală de conferințe, pentru a adapta temperatura în încăperi ori parcările inteligente. Totuși, aceste tehnologii ridică unele semne de întrebare, legate mai ales de modul în care sunt folosite datele personale ale angajaților și de cât de bine sunt acestea protejate.

Tehnologia a schimbat mult spaţiile de lucru, iar un alt factor important sunt costurile de închiriere. Acesta este motivul pentru care, cel puţin în unele ţări, contractele de închiriere se fac pe termen mai scurt. De asemenea, a început să crească popularitatea spaţiilor de coworking, mai flexibile din punct de vedere al condiţiilor oferite. Potrivit specialiştilor citaţi de CNBC, vor fi preferate spațiile de coworking care oferă acel sentiment al comunității regăsit în mod tradițional în companii. În unele spații de acest tip se oferă, în afara biroului propriu-zis, o serie de facilități dedicate membrilor, precum posibilitatea de a participa la evenimente de networking, ateliere și alte resurse de dezvoltare personală.

O altă tendință legată de spațiile de coworking este aceea de a le dedica unor activități specifice. De exemplu, un astfel de spațiu poate fi dedicat artiștilor, oferind și acces la magazine cu produse de profil, spații pentru fotografie și bibliotecă cu cărți din domeniu.

Potrivit unor studii recente, pe primul loc în topul beneficiilor oferite de companiile preferate de angajați se află asigurarea de sănătate și serviciile medicale. Angajatorii pun din ce în ce mai mare accent pe acest aspect, iar serviciile medicale pot veni la pachet și cu diverse beneficii wellness. Acest lucru poate influenţa semnificativ şi spațiul de lucru. De exemplu, unele companii aleg să instaleze în clădirile de birouri cabine pentru meditație sau capsule în care se poate face siesta.

Clădirile de birouri cu aspect rezidențial, în care angajații să se poată simți ca acasă, departe de casă sunt o altă tendință. Este vorba despre acele spații de lucru personalizate, cu un design unic, de unde angajaţii să nu simtă nevoia să plece imediat ce se încheie programul de lucru. Spaţiul de lucru devine, astfel, unul dintre instrumentele prin care angajatul poate să fie determinat să rămână mai mult timp în companie.

Munca la domiciliu ar putea deveni mai mult decât o normă, iar nevoia de clădiri de birouri tradiţionale ar putea să se diminueze. Specialiştii spun, însă, că vor avea de câştigat acele afaceri care dau dovadă de flexibilitate, iar această tendinţă va fi accelerată de criza provocată de noul coronavirus. 

Sursa foto: Pexels.com

Ziarist sportiv al Greatnews. A început la Evenimentul Zilei, în 2008. De atunci, a colaborat și cu HBO Club, Yahoo! News România și Sport News. Pe lângă materialele despre sport, abordează, cu precauție, și anumite știri externe.