Ce trebuie să ai în vedere pentru a nu pierde indemnizația pentru îngrijirea copilului
Un moment important în viața oricui e apariția unui copil. Timpul petrecut alături de cel mic, în primii ani de creștere, este esențial pentru dezvoltarea sa. România e una dintre țările care acordă una dintre cele mai mari perioade din lume, spre deosebire de alte țări, precum SUA, unde statul nu asigură o astfel de măsură pentru tinerii părinți, lăsând totul la latitudinea companiilor private. La noi însă, concediul pentru creșterea copilului se poate acorda pe o perioadă de până la trei ani, bineînțeles, veniturile fiind asigurate de stat sub forma unei indemnizații de creștere.
Există însă o serie de condiții care trebuie îndeplinite pentru acordarea acesteia. În primul rând, concediul de creștere a copilului se poate acorda oricăruia dintre părinți, nu însă și simultan amândurora. Singura excepție o constituie concediul paternal, care se poate acorda tatălui, după nașterea celui mic. Acesta se poate acorda la cerere, în primele opt săptămâni de la nașterea copilului, cu condiția ca tatăl să facă dovada faptului că este asigurat.
Concediul paternal poate ajunge până la o perioadă de trei săptămâni. Durata legală inițială a acestui concediu plătit este de cinci zile lucrătoare, dar aceasta poate fi prelungită cu încă zece zile lucrătoare, dacă tatăl face dovada absolvirii unui curs acreditat de puericultură.
Care e durata concediului de îngrijire a copilului
În ceea ce privește concediul de creștere al copilului, condițiile necesare pentru a primi o indemnizatie pentru cresterea copilului sunt: părintele trebuie să aibă reședința în România, să locuiască în țară împreună cu copilul pentru care s-a făcut cererea și să fi avut venituri impozabile din salarii, activități independente, șomaj, concediu medical sau pensie de invaliditate în ultimele 12 luni până la data nașterii copilului.
Durata normală a unui concediu de îngrijire a copilului este de la data acordării până în momentul în care cel mic împlinește doi ani. În situația în care cererea s-a făcut pentru un copil cu handicap, durata concediului de creștere a lui poate fi prelungită până la împlinirea vârstei de trei ani. Indiferent de durata acestui concediu, el este asimilat la stagiul de cotizare la pensie, fiind considerat vechime în muncă. De asemenea, părintele care beneficiază de acest concediu are parte și de statutul de asigurat la sănătate, însă contribuția este susținută de stat.
Cum se calculează indemnizația de creștere
Indemnizația lunară de creștere a copilului este în cuantum de 85% din media veniturilor nete din ultimele 12 luni de activitate, nu neapărat consecutive, dar într-o perioadă de doi ani până la nașterea copilului. Concret, dacă vrei să afli valoarea indemnizației, adună totalul salariilor brute din ultimele 12 luni lucrate și împarte-le la numărul de zile lucrătoare, pentru a obține o medie zilnică. Indemnizația zilnică se calculează înmulțind 85% cu valoarea mediei zilnice. Pentru a afla valoarea lunară a indemnizației, înmulțește numărul de zile lucrătoare din luna respectivă cu valoarea indemnizației zilnice, iar din total scade procentul de 25% aferent contribuției CAS.
Această indemnizație are însă atât o limită minimă, cât și o limită maximă. Astfel, indemnizația de creștere a copilului nu poate fi mai mică decât indicatorul social de referință al anului în curs, înmulțit cu 2,5. Pentru 2019, valoarea minimă a indemnizației de creștere este 1.250 lei. Limita maximă a acesteia este de 8.500 lei, indiferent de cât de mari sunt veniturile sau din câte surse provin. Comparativ cu anii trecuți, limita minimă a crescut, dar s-a și impus acest plafon maxim. Pentru părinții care au gemeni, tripleți sau multipleți, cuantumul indemnizației va crește aplicând un indice de multiplicare de 2,5 la valoarea ISR, începând cu al doilea copil.
E important de știut că, dacă părintele solicitant revine în câmpul muncii înainte de împlinirea vârstei de doi ani a copilului, acesta va primi și un stimulent de inserție de 650 de lei.
Indemnizația se acordă după aprobarea documentelor depuse alături de cerere la DGASCP (Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului) aferentă adresei de reședință sau domiciliu. Actele necesare sunt: cererea tipizată, actele de identitate ale părinților (în copie și original), certificatul de naștere al copilului sau copiilor pentru care se solicită indemnizația, în copie și original, adeverința eliberată de angajator, care atestă că solicitantul a realizat venituri salariale supuse impozitării, precum și certificatul de căsătorie (în copie și original). În anumite cazuri, este posibil ca autoritățile să aibă nevoie și de hotărârea judecătorească de încredințare pentru adopție sau de încuviințare a măsurii plasamentului în regim de urgență.
În general, prima plată a indemnizației se face în circa două-trei luni de la depunerea dosarului. Dreptul la concediul de creștere a copilului nu este transferabil de la un părinte la altul. Legea mai interzice, totodată, realizarea altor venituri bănești în perioada concediului de creștere a copilului, în caz contrar pierzându-se indemnizația. Există însă și câteva excepții: dacă persoana respectivă realizează venituri impozabile al căror nivel nu trece de 3.750 lei, dacă primește indemnizații pentru postul de consilier local sau județean, sau dacă contractul de muncă prevede primirea de sume, în baza legii, în perioada de îngrijire a copilului, altele decât cele salariale.
Sursa foto: Shutterstock
