Castraveții se numără printre legumele foarte apreciate pentru gustul lor și calitățile nutritive, putând fi cultivați atât în fermele legumicole mari, cât și în grădină.
În țara noastră, castraveții se pot cultiva în absolut toate zonele, dar cele mai favorabile sunt județele din sud sau vest. O cultură de castraveți poate aduce și profit, având în vedere faptul că aceștia se pot cultiva atât vara, în cazul culturilor timpurii, cât și toamna.
Castraveții de vară sunt cei mai răspândiți în țara noastră
Astfel, dacă vrei să cultivi castraveți timpurii, va trebui să utilizezi însămânțarea prin răsaduri. Având în vedere costurile mai ridicate, această cultură este mai des întâlnită pe suprafețele mici. Avantajul ei este că legumele vor fi gata de recoltare și valorificare chiar la începutul verii, în iunie.
Cultura de castraveți pe care o întâlnim cel mai des în România este cea de vară, fiind și cultura care se pretează cel mai bine la cultivarea în câmp, pe suprafețe mari. Există însă și un alt tip de cultură, cea a castraveților de toamnă. Aceasta se folosește în principal pentru producția industrială, legumele fiind destinate mai degrabă fabricilor de conserve. Soiurile specifice culturilor de toamnă produc fructe mici, având în vedere că trebuie să fie recoltate până la venirea sezonului rece.
Ce boli pot afecta castraveții
Castraveții sunt însă susceptibili la o serie întreagă de agenți patogeni și boli care pot afecta cultura. Lăsate netratate, acestea pot produce pierderi mari. În cazurile extreme, întreaga recoltă poate fi compromisă. Cele mai păgubitoare boli sunt: mana castravetilor, făinarea, putregaiul cenușiu, pătarea unghiulară, antracnoza sau putregaiul tulpinilor.
Mana castraveților
Dintre acestea, cea mai agresivă și des întâlnită este mana. Boala este produsă de atacul unei ciuperci numite Pseudoperonospora cubensis. Aceasta poate afecta nu doar castraveții, ci și alte plante din familia cucurbitaceelor, precum pepenele verde, pepenele galben sau dovlecii.
În condiții favorabile pentru patogen, distrugerea culturilor se poate produce în totalitate. Boala se răspândește relativ rapid în cultură, fiind favorizată de precipitații sau irigații. Sporii pot circula și purtați de vânt dintr-o parte în alta, mai ales în zonele unde iernile sunt mai blânde.
Persistența apei pe frunze pentru mai multe ore, în condiții de temperatură cuprinsă între 16 și 22 grade Celsius, precum și inexistența unor tratamente fungice de prevenție pot favoriza semnificativ răspândirea infecției.
Cum se recunosc simptomele atacului de mană la castraveți
Mana la castraveți își manifestă simptomele după 3-12 zile de la infecție, în funcție de gradul de umezeală sau temperaturi. Simptomele se recunosc relativ ușor, fiind important de știut că ele pot afecta întreaga plantă. Dacă nu s-au aplicat la momentul optim tratamente preventive cu fungicide pentru combaterea manei, simptomele trebuie identificate rapid, pentru a se mai putea interveni cu produse cu efect curativ.
Atacul de mană pe frunze se recunoaște în stadiul incipient prin examinarea atentă a frunzelor. Ulterior, acestea vor prezenta pe partea interioară, la nivelul nervurilor, puncte cu aspect de puf, a căror culoare poate varia de la cenușiu la maro sau mov închis. Apoi, pe frunze vor începe să apară pete verzi-gălbui, iar pe partea interioară se va dezvolta un puf cenușiu. În cazuri severe, frunzele se încrețesc la exterior și cad. Infecția trece ulterior la flori și fructe, pentru ca în final să atace tulpina, ducând la moartea plantei.
Cum se poate combate mana castraveților
Mana castraveților se poate preveni prin tratamente cu fungicide efectuate la timp, dar și prin câteva metode simple de urmat, precum respectarea asolamentului, irigarea prin picurare, înființarea de culturi pe spalieri, distrugerea prin ardere a resturilor vegetale infectate sau aratul la adâncime mai mare. La castraveți, tratamentele preventive se pot face cu produse precum Polyram DF sau Acrobat MZ 69 WG.
Sursa foto: Shutterstock
