Risipa alimentară a devenit un subiect tot mai discutat în spaţiul public, în contextul în care, potrivit unei analize publicate pe site-ul Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP), în România risipa alimentară se ridică la 6.000 de tone pe zi. Aceasta în condițiile în care peste 4,5 milioane de români au dificultăți în procurarea hranei zilnice. Potrivit aceluiaşi document, risipa alimentară „se traduce şi în efecte negative considerabile asupra mediului: pierderi şi risipă de resurse de apă, sol şi energie, emisii de gaze cu efect de seră şi aport la schimbările climatice, poluare (apă, aer, sol) cu fertilizatori, pesticide şi metan rezultat din descompunerea alimentelor care sfârşesc la groapa de gunoi”.
Aşadar, reducerea risipei alimentare ar trebui să reprezinte o prioritate pentru fiecare dintre noi atât din considerente care ţin de respectul pentru mediul înconjurător, cât şi pentru a evita risipa financiară. Iată câteva modalităţi eficiente pentru a combate acest fenomen.
Cumpără inteligent
Majoritatea oamenilor tind să cumpere mai multă mâncare decât au nevoie. Pentru a evita acest lucru, mergi mai des la piaţă sau la supermarket, mai degrabă decât să îţi faci cumpărăturile doar o dată pe săptămână. De asemenea, încearcă să foloseşti toate produsele alimentare pe care le-ai cumpărat ultima dată când ai fost la cumpărături înainte de a achiziţiona altele. Clasica listă de cumpărături este de mare folos şi dacă vrei să eviţi risipa alimentară sau cumpărăturile făcute impulsiv.
Depozitează corect mâncarea
Multe persoane nu ştiu exact cum trebuie depozitate corect fructele și legumele, ceea ce poate duce la degradarea lor prematură. De exemplu, cartofii, roșiile, usturoiul, castraveții și ceapa nu trebuie puse la frigider. Aceste articole trebuie păstrate la temperatura camerei.
Separarea alimentelor care produc etilenă, numite şi climacterice, de cele non-climacterice, caracterizate de absenţa etilenei în procesul de maturare, reprezintă o altă modalitate excelentă de a le prelungi prospeţimea. Etilena favorizează maturarea alimentelor și poate duce la putrezirea lor. Printre alimentele care produc etilenă în timpul maturării se numără: bananele, avocado, roşiile, piersicile şi perele. Păstrați aceste alimente departe de cele sensibile la etilenă, cum ar fi cartofii, merele, salata verde, spanacul, fructele de pădure și ardeii.
Încearcă diferite metode de conservare
Înainte să arunci fructele sau legumele care s-au înmuiat sau par veştejite, gândeşte-te cum le poţi conserva. O parte din fructe se poate transforma în compoturi şi gemuri, unele pot fi congelate şi stocate în lada frigorifica, iar legumele pot fi folosite pentru diferite tipuri de conserve: zacuscă, bulion, murături. De asemenea, poţi folosi legumele care şi-au pierdut prospeţimea pentru a face o supă clară. Chiar dacă nu o consumi imediat, o poţi congela şi o poţi folosi la diferite alte mâncăruri pentru a le da un plus de savoare.
Atenţie la dimensiunea porţiilor
Când ne este foarte foame avem tendinţa de a pune în farfurie porţii mai mari decât cele de care avem nevoie pentru a ne satisface apetitul. Alege porţii de mâncare mai mici şi reumple-ţi farfuria dacă este nevoie. De multe ori, mâncarea care ne rămâne în farfurie ajunge inevitabil la gunoi.
Foloseşte alimentele şi în alt scop
Un iaurt expirat nu trebuie neapărat să ajungă la gunoi. Poate fi folosit pe post de mască de păr. Un avocado prea copt pe care nu vrei să-l mai mănânci poate fi o excelentă mască hidratantă pentru ten. Dacă eşti la dietă si nu mănânci decât albuşurile de la ou, foloseşte gălbenuşurile pentru diferite tratamente cosmetice. De asemenea, zaţul de cafea sau cojile de cartofi pot fi folosite ca îngrăşământ pentru plantele de pe balcon sau din grădină.
Cu puţină atenţie şi urmând aceste sfaturi, fiecare dintre noi poate contribui la combaterea risipei alimentare. Orice gest simplu face diferenţa!
Sursa foto: Unsplash.com
