Legea prin care Guvernul a încercat să reformeze sistemul pensiilor speciale ale magistraților a picat ieri la CCR, după ce judecătorii Curții Constituționale au respins, în număr de 5 la 4, legea din Pachetul 2, pe care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament.
Legea a fost respinsă din motive care țin de procedură, mai precis din cauză că Guvernul nu a așteptat ca CSM (Consiliul Superior al Magistraturii) să emită avizul cerut de lege.
„De vreme ce Legea nr. 305/2022 stabilește un termen de 30 de zile pentru emiterea avizului de către CSM, Guvernul, în calitate de inițiator al actului normativ criticat, are obligația de a îl respecta”, se arată în comunicatul de presă al CCR.
„Lipsa avizului CSM coroborat cu neașteptarea curgerii de către Guvern a întregului termen de 30 de zile necesar obținerii acestuia încalcă art.1 alin.(3) și (5) raportat la art.133 alin.(1) și art.134 alin.(4) din Constituție”, se mai arată în comunicat.
Aliniatul 3 din Articolul 1 prevede că „România este stat de drept, democratic şi social (…)”, iar aliniatul 5 precizează că „În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.”
Guvernul a cerut avizul CSM în data de 22 august, iar pe 1 septembrie și-a asumat răspunderea în Parlament pe legea respectivă, chiar dacă CSM nu trimisese un aviz.
Așadar, legea a fost declarată neconstituțională deoarece nu a fost respectată procedura, judecătorii neanalizând fondul acesteia.
Judecătorii CCR au stabilit că legea nu încalcă Articolul 1 (Statul român), Articolul 16 (Egalitatea în drepturi) sau Articolul 124 (Înfăpturea justiției) din Constituție, întrucât este de competența legiuitorului să aprecieze asupra frecvenței modificărilor realizate în domeniul pensiilor de serviciu.
„Caracterul succesiv al unor reforme sau evoluții legislative nu este în sine contrar securității juridice atât timp cât Parlamentul urmărește în mod coerent atingerea unei finalități raționale, care să integreze în mod organic soluțiile legislative promovate în dreptul pozitiv. Securitatea juridică nu respinge evoluțiile legislative, chiar dacă acestea sunt rezultatul unor modificări succesive a legilor, din contră, le permite cu condiția ca acestea să nu aibă o succesiune rapidă în timp și să nu vădească un element arbitrar sau să pună în pericol drepturile sau libertățile fundamentale ori standarde, principii, valori constituționale. Mai mult, nicio prevedere constituțională nu stabilește o interdicție temporală în privința Parlamentului de a legifera succesiv într-un anumit domeniu”, se mai arată în comunicat.
Ce prevedea legea respinsă de CCR
Legea pe care Guvernul și-a adoptat răspunderea prevedea creșterea vechimii totale în muncă necesară pensionării de la 25 de ani la 35 de ani, precum și diminuarea cuantumului pensiilor magistraților.
Totodată, legea prevedea creșterea mai rapidă a vârstei de pensionare în cazul magistraților, astfel încât aceasta ajungea la 65 de ani în anul 2037. În momentul de față, legea în vigoare prevede o creștere etapizată a vârstei de pensionare a magistraților până la 60 de ani, prag ce va fi atins abia în anul 2062, deoarece vârsta de pensionare crește cu doar 4 luni pentru fiecare an calendaristic.
Legea care a picat ieri la CCR prevedea o creștere de 1 an și 6 luni pentru fiecare an calendaristic, astfel încât vârsta de pensionare a magistraților să ajungă la 65 de ani în anul 2037.
Prima declarație a premierului Ilie Bolojan după ce CCR a respins legea
În urmă cu câteva luni, premierul Ilie Bolojan declara că respingerea reformei pensiilor speciale ale magistraților ar putea duce la căderea Guvernului.
„Dacă un astfel de pachet va cădea la Curtea Constituţională, e greu de presupus că acest Guvern va mai avea legitimitatea să vină să rezolve alte nedreptăţi, alte acumulări care sunt adunate”, spunea premierul pe 27 august.
Acum însă, Ilie Bolojan a transmis că este nevoie ca reforma pensiilor magistraților să meargă mai departe: „Am luat act de decizia CCR în privința legii privind pensiile magistraților, stabilită cu o majoritate strânsă, de 5-4. Reforma pensiilor magistraților rămâne un obiectiv ferm pentru Guvern, asumat de întreaga coaliție. CCR nu a respins pe fond proiectul acestei reforme, obiecția a fost exclusiv procedurală, deci Guvernul poate relua demersul, ceea ce este o necesitate.”
„Nicăieri în lume nu se iese la pensie la 48-50 de ani și nu se ia o pensie cât ultimul salariu. Acestea nu sunt aspecte politice, ci sunt privilegii insuportabile social și bugetar. Nu Guvernul, nu un om politic sau un partid au nevoie de această reformă, ci România are nevoie de ea.
Înțelegem că CCR a setat un standard procedural privind durata în care trebuie așteptat avizul consultativ al CSM. Guvernul, prin Ministerul Muncii, a solicitat avizul CSM în data de 22 august, iar angajarea răspunderii Guvernului pe acest proiect a avut loc după 10 zile, în data de 1 septembrie, un termen de așteptare a avizului consultativ al CSM pe care 4 dintre judecătorii CCR l-au considerat rezonabil. Desigur, standardul fixat de CCR va fi respectat”, a mai scris Bolojan într-un mesaj publicat pe rețeaua de socializare Facebook.
Cum s-ar fi redus pensiile magistraților dacă legea ar fi trecut de CCR
Conform legii care a picat acum la CCR, magistrații ar fi putut beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării. De asemenea, cuantumul net al pensiei de serviciu nu ar fi putut fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
Legea ar fi adus o diminuare importantă a veniturilor din pensie deoarece actuala lege prevede că magistrații pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Totodată, legea actuală prevede că pensia netă de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării, ceea ce înseamnă că magistrații pot ieși la pensie cu un venit egal cu ultimul salariu net.
Dacă folosești des Instagram, poți găsi o mulțime de lucruri interesante postate de GreatNews pe contul nostru, accesibil la linkul de mai jos:
