Cum arată noul Parlament al României. PSD și PNL au împreună aproape 300 de aleși

FOTO: cdep.ro curtea constituțională
FOTO: cdep.ro

După anunțarea rezultatelor finale ale alegerilor generale 2020, a fost stabilită și configurația noului Parlament.

Astfel, din cei 465 de aleși, PSD va avea 157, iar PNL 137 de deputați și senatori. Urmează USR, cu 80 de parlamentari, AUR – 47 și UDMR, cu 30. Minoritățile au 17 locuri în viitorul Parlament al României.

PNL, USR-PLUS și UDMR sunt dispuse să formeze o coaliție și vor avea o majoritate confortabilă pentru a evita moțiunile de cenzură. De asemenea, o eventuală procedură de suspendare a președintelui, susținută deja de AUR, ar putea fi blocată imediat, chiar dacă s-ar bucura de sprijinul PSD.

Dacă coaliția de guvernare se va cristaliza în jurul lui Florin Câțu, propunerea PNL pentru formarea unui nou Executiv, după demisia lui Ludovic Orban, PSD și AUR riscă să petreacă patru ani în opoziție.

Negocieri dure pentru o nouă coaliție

Se duc negocieri dure și pentru șefia celor două camere ale Parlamentului, Orban este favorit la Camera Deputaților, în timp ce Dan Barna, liderul USR, ar urma să primească un post de vicepremier. USR-PLUS își dorește și funcția de președinte al Senatului, unde l-a propus pe Radu Mihail.

Rămâne de văzut cum vor decurge și consultările de luni, de la Palatul Cotroceni, dintre președintele Klaus Iohannis și liderii grupurilor parlamentare.

Șeful PSD, Marcel Ciolacu, a spus că îl va propune pe Alexandru Rafila pentru funcția de premier, susținând că are tot dreptul să primească șansa de a forma noul guvern, după ce a obținut cele mai multe voturi la alegeri.

”PSD trebuie să fie la guvernare şi să dea premierul! Azi, de ziua Constituţiei, i-am trimis preşedintelui Iohannis un exemplar din Legea fundamentală a României ca să aibă reperul necesar pentru a îndeplini voinţa românilor”, a scris Marcel Ciolacu şi pe Facebook.

“Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”, se precizează în legea fundamentală.