„Consumul de animale exotice în China e o bombă cu ceas”. Cercetătorii au avertizat de acum un deceniu

În urmă cu aproximativ un deceniu și jumătate, în anii 2002-2004, o epidemie izbucnită în China infecta peste 8.000 de oameni din 29 de țări și ucidea 774 dintre ei, având așadar o rată a mortalității foarte mare, de 10%. Vinovatul era SARS-CoV, un coronavirus înrudit cu cel care ne-a dat complet viețile peste cap în prezent.

Precum în cazul actualei pandemii, și răspândirea virusului SARS-CoV, cunoscut și drept SARS-CoV-1, a avut legătură cu piețele în care se vindeau animale exotice pentru consum. În anii epidemiei, guvernul chinez a interzis piețele în care se vindeau animale sălbatice. Însă după ce epidemia a trecut, ele și-au reluat activitatea.

Boala provocată de acest coronavirus a primit numele de sindromul respirator acut (SARS).

Epidemia a izbucnit în Foshan, Provincia Guangdong, coronavirusul fiind indentificat pentru prima dată în noiembrie 2002, la un fermier, potrivit Wikipedia.org.

Al doilea caz a fost al unui bucătar din Heyuan care lucra într-un restaurant din Shenzhen. El avusese contact direct cu animale sălbatice. S-au infectat atât soția sa, cât și două surori ale sale și 7 cadre medicale care l-au îngrijit.

În mai 2003, cercetătorii au prelevat mostre din animalele sălbatice vândute pentru consum în piața din Guangdong și au descoperit că virusul ce provoca SARS era prezent la civetele de palmier (animal arboricol din Asia, unde trăiește în păduri de foioase și mixte cu plantații; civeta este înrudită cu mangusta, dihorul sau cu ratonul). Ulterior, oamenii de știință chinezi care au studiat coronavirusul au ajuns la concluzia că el provine de la liliecii cu potcoavă ce trăiau în peșteri, și că a ajuns la oameni prin intermediul unei gazde – civetele.

Un studiu din 2007 a tras un semnal de alarmă

 

După anul 2004, în lume nu a mai fost identificat niciun caz de SARS-CoV-1. Însă pericolul apariției unor virusuri înrudite a rămas.

În octombrie 2007, studiul „Coronavirusul ce provoacă sindromul respirator acut – o infecție ce poate reapărea”, publicat în jurnalul științific „Clinical Microbiology Reviews”, arăta cât de periculos este consumul de animale exotice.

Potrivit cercetării, înainte de apariția, în 2002, a coronavirusului ce provoacă sindromul respirator acut, erau cunoscute doar alte 12 coronavirusuri animale sau umane. Ulterior însă, pe măsură ce oamenii de știință au analizat tot mai mult coronavirusurile – la diverse specii de animale – numărul celor cunoscute a ajuns la cel puțin 36.

Faptul că liliecii cu potcoavă sunt sursa naturală pentru virusurile de tip SARS-CoV, și că civetele au funcționat pe post de gazdă intermediară, subliniază importanța măsurilor de biosecuritate ce trebuie aplicate în ferme și în piețele de pește, deoarece acestea pot funcționa pe post de sursă sau de centru de amplificare a infecțiilor noi – atrăgeau atenția autorii.

Conform acestora, creșterea economică rapidă din sudul Chinei a dus la creșterea cererii de proteine animale, inclusiv de animale exotice precum civetele. Ele erau îngrămădite în cuști supraaglomerate, în piețe unde nu se respectau măsuri de igienă – fapt ce a permis ca noul virus să sară de la animale la oameni.

Pe 5 iulie 2003, Organizația Mondială a Sănătății a anunțat că epidemia este sub control, însă la finalul anului SARS-CoV a reizbucnit, după redeschiderea piețelor de animale sălbatice din sudul Chinei.

La scurt timp după izolarea SARS-CoV, mai multe virusuri similare au fost descoperite la civetele de palmier și la câinii enot din piețe de animale sălbatice din Provincia Guangdong.

Indiferent de specia aflată la originea virusului – atrăgeau atenția cercetătorii în anul 2007 – civetele și alte mamifere înrudite vândute în piețele din sudul Chinei au funcționat pentru a amplifica epidemia.

În concluzia studiului, ei arătau că „prezența unei surse abundente de virusuri similare SARS-CoV la liliecii cu potcoavă, alături de cultura consumului de mamifere exotice în sudul Chinei, reprezintă o bombă cu ceas. Posibilitatea reapariției SARS și a noi virusuri de la animale, precum și nevoia de a fi pregătiți, nu ar trebui să fie ignorate”.

Scenariul se repetă în 2019-2020

 

În ciuda atenționărilor venite din mediul științific, comerțul cu animale sălbatice în piețele din China, inclusiv cel ilegal cu specii precum pangolinul, a continuat.

Piața din Wuhan suspectată că se află la originea actualei pandemii se numea piața Huanan și se afla în districtul Jianghan. Aici se vindeau pești și fructe de mare, dar și animale vii și animale sălbatice sau exotice pentru consum. Piața se întindea pe 5 hectare și avea peste 1.000 de vânzători, conform Wikipedia.org.

Potrivit presei, la piața din Wuhan se vindeau animale din aproximativ 75 de specii, printre care:

– bursuci
– lilieci
– castori
– carne de cămilă
– civete
– crocodili
– câini
– măgari
– vulpi
– salamandre
– arici
– koala
– marmote
– vidre
– pangolini
– păuni
– iepuri
– șobolani
– carne de căprioară
– țestoase
– șerpi

Din cei 41 de oameni spitalizați la început cu pneumonie, și care la data de 2 ianuarie 2020 au fost testați pozitiv pentru o nouă tulpină de coronavirus (numită ulterior virusul SARS-CoV-2), două treimi fuseseră în această piață.

Pentru a descoperi sursa virusului, în intervalul 1-12 ianuarie 2020 au fost prelevate 585 de mostre de la animalele din piață. Testele în laborator au indicat prezența coronavirusului pe 33 dintre ele. Un aspect interesant este că 31 dintre aceste mostre proveneau din zona pieței unde se vindeau animale exotice.

Deși piața a trecut de inspecția autorităților la finalul anului 2019 (înainte de izbucnirea epidemiei), publicația „Time” a relatat că în piață nu erau respectate normele de igienă, că piața avea culoare înguste și standuri înghesuite, unde animalele vii erau ținute lângă cele moarte. De asemenea, animalele vii erau tăiate și jupuite tot în piață.

În ciuda faptului că, în mod cert, piața din Wuhan a jucat un rol esențial în pandemie, este neclar dacă noul coronavirus a apărut chiar acolo. Primele simptome au fost raportate la data de 1 decembrie 2019, la o persoană care nu fusese la piața din Wuhan și care nu avea nici legătură cu celelalte 40 de persoane infectate în primă instanță.

Care este sursa SARS-CoV-2?

 

La începutul lunii februarie 2020, pe baza analizei genetice, cercetătorii chinezi au sugerat că pangolinii ar fi sursa virusului. Ulterior însă, mai mulți oameni de știintă au analizat datele respective, precum și alte 3 studii ale genomului coronavirusului detectat la pangolini și au ajuns la concluzia că, deși pangolinul rămâne una dintre posibilele surse, misterul nu este deocamdată rezolvat, potrivit nature.com.

Oamenii de știință presupun că virusul a sărit de la animal la om, așa cum s-a întâmplat și în 2002, cu SARS-CoV-1. Însă calea exactă urmată de virus nu este deocamdată cunoscută.

În ceea ce privește pangolinul, cercetătorii de la Universitatea de Agronomie din China de Sud au arătat că coronavirusurile de la pangolin și de la om au ADN-ul identic în proporție de 90,3%.

Alte studii ce au comparat genomul celor două virusuri au ajuns la concluzii similare, potrivit cărora coronavirusurile sunt identifice într-o proporție ce variază între 85,5% și 91,02%.

Însă pentru a putea spune că pangolinul este animalul de la care virusul a trecut la om, similitudinea ar trebui să fie mult mai mare, a explicat pentru Nature Arinjay Banerjee, care studiază coronavirusurile la Universitatea McMaster din Hamilton, Canada. Potrivit cercetătorului, virusul SARS-CoV-1 avea 99,8% din genomul coronavirusului de la civete.

Până acum, cea mai bună potrivire cu actualul coronavirus a fost identificată la un liliac din provincia Yunnan din China. Un studiu publicat pe 3 februarie a arătat că virusul din liliac și cel uman aveau materialul genetic comun în proporție de 96%. Există însă și diferențe majore între cele două coronavirusuri, ceea ce sugerează că coronavirusul tipic liliecilor nu s-a transmis direct la oameni, ci ar fi putut fi transmis de o gazdă intermediară – posibil pangolinul.

Oare acum vom învăța din trecut?

 

Sara Platto, care studiază comportamentul animalelor la Universitatea Jianghan din Wuhan, se teme că toate speculațiile privind posibila transmitere a virusului de la pangolini i-ar putea determina pe oameni să îi omoare. După izbucnirea epidemiei de SARS, civetele au fost ucise în masă.

„Problema nu e la animale, ci la faptul că noi intrăm în contact cu ele”, a spus Platto pentru Nature.

La data de 22 ianuarie 2020, guvernul chinez a anunțat că interzice vânzarea tuturor animalelor sălbatice și a produselor obținute din acestea în Wuhan.

La data de 24 februarie 2020, guvernul chinez a anunțat că interzice permanent vânzarea și consumul de animale sălbatice în toată țara. Totuși, interzicerea nu include consumul de produse din animale sălbatice dacă sunt folosite pe post de „leacuri” în medicina tradițională chineză.

Foto: CDC/C.S. Goldsmith / Wikipedia.org / Praveenp / Wikipedia / Shukran888 / Wikipedia