Economia României intră într-o fază de încetinire, pe fondul consolidării fiscale, iar populația resimte direct efectele prin erodarea puterii de cumpărare, indică cele mai recente evaluări ale Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP). Instituția anticipează că impactul măsurilor de ajustare va fi mai vizibil în acest an, mai ales din cauza inflației ridicate din prima parte a perioadei și a comprimării veniturilor disponibile, ceea ce diminuează capacitatea gospodăriilor de a susține consumul.
În acest context, CNSP a redus estimarea de creștere economică la 1%, argumentând printr-o contracție a consumului privat și prin menținerea unor presiuni inflaționiste peste nivelurile confortabile. Cea mai relevantă schimbare apare la comportamentul de consum: populația este prognozată să își reducă semnificativ apetitul pentru cheltuieli, ceea ce ar putea coborî consumul privat cu 0,8%.
Pe un fundal auster, construcțiile rămân principalul motor de avans, susținute puternic de proiectele de infrastructură finanțate din fonduri europene. În paralel, industria și serviciile ar urma să înregistreze doar o redresare moderată. Investițiile brute sunt estimate să crească cu 4,0%, însă această evoluție depinde de accelerarea absorbției din „Next Generation EU”, în condițiile în care PNRR se apropie de termenul-limită (decembrie 2026).
Piața muncii reflectă incertitudinea investițională: pentru 2026, proiecția privind numărul de salariați a fost revizuită către stagnare (0%), de la un plus de 0,5% estimat anterior. La capitolul venituri, câștigul salarial mediu brut ar urma să ajungă la 9.192 lei/lună în 2026 (+5,5%), însă creșterea ar fi neuniformă: sectorul privat va încerca să țină pasul cu inflația și cu ajustările salariului minim, în timp ce în sectorul bugetar sunt posibile scăderi ale câștigurilor, ca efect al consolidării fiscale.
CNSP avertizează și asupra unor potențiale șocuri de preț: reliberalizarea gazelor și eliminarea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază ar putea încetini dezinflația și ar accentua presiunea asupra bugetelor familiale. Pentru 2026, este avută în vedere o depreciere de circa 1% a leului, cu un curs mediu de 5,11 lei/euro.
În comerțul exterior, exportul net ar avea o contribuție pozitivă la PIB (0,5 puncte procentuale), mai ales prin temperarea importurilor (+1,2%) pe fondul cererii interne mai slabe. Deficitul de cont curent este prognozat să scadă la 6,6% din PIB în 2026, de la 8% în 2025. Pentru 2027–2029, perspectiva devine mai favorabilă: o creștere medie anuală de peste 2%, relansarea consumului privat (medie 2,6%), avans în servicii cu valoare adăugată ridicată și industrie (2%), iar inflația ar putea coborî spre 3% în 2027.
Dacă folosești des Instagram, poți găsi o mulțime de lucruri interesante postate de GreatNews pe contul nostru, accesibil la linkul de mai jos:
