Codurile meteo. Verde, galben, portocaliu şi roşu. Aici o imagine din Polonia, unde recent a fost emisă o avertizare cod roşu
Codurile meteo au fost introduse de ANM în România în 2005, anul în care ţara noastră trecea la serviciul MeteoAlarm. De atunci, din când în când, ANM dă diverse avertizări, însoţite de un cod, fie el galben, portocaliu sau roşu. Mai jos, încercăm să vedem ce înseamnă aceste coduri în perioada de iarnă.
Indiferent de anotimp, codurile pot fi descrise astfel:
COD VERDE – Nu sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase
COD GALBEN – fenomenele meteorologice prognozate sunt obişnuite pentru zona respectivă, dar temporar pot deveni periculoase pentru anumite activităţi;
COD PORTOCALIU – sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase de intensitate mare;
COD ROŞU – sunt prognozate fenomene meteorologice de intensitate foarte mare.
Aceste coduri însoţesc mereu unele fenomene meteo. Spre exemplu, vara, putem avea coduri meteo de caniculă, primăvara putem întâlni coduri meteo de ploi abundente. Iarna, cele mai întâlnite coduri meteo sunt cele de ninsori, cele de viscol, de vânt, de polei sau de ger.
În ultimele săptămâni, România s-a aflat în repetate rânduri sub cod galben sau portocaliu, de ger sau de ninsori însoţite de viscol. Mai jos, explicăm în ce condiţii sunt emise codurile meteo de culoare galbenă, cum se transformă ele în coduri portocalii şi în ce situaţii putem avea o avertizare cod roşu.
Codurile meteo de ger
Codul galben de ger este emis atunci când temperaturile dintr-o anumită zonă sunt cuprinse între -15 şi -25 de grade, precizează Mihai Timu, meteorolog ANM.
Codul portocaliu de ger este emis, de regulă, atunci când temperaturile între -15 şi -25 de grade persistă timp de mai multe zile într-o anumită zonă. Atunci, în această zonă, codul galben este transformat în cod portocaliu. De asemenea, dacă avem temperaturi de -25 de grade Celsius, este foarte probabil ca meteorologii să emită avertizare cod portocaliu de ger. Timu numeşte această situaţie drept „portocaliu curat”.
Codul roşu de ger nu a fost emis până acum de ANM. „Nu există niciun criteriu pentru emiterea acestui cod. Meteorologii l-ar emite numai atunci când situaţia devine foarte gravă”, spune Timu. Un exemplu ar fi situaţia din 2003, atunci când, în Covasna, temperaturile au coborât, timp de 7 zile consecutive, sub valoarea de -30 de grade Celsius.
„În 2003, nu existau coduri, codurile au fost introduse din 2005. Atunci erau atenţionări şi avertizări. Însă, în această situaţie, cred că ar fi putut fi declarat cod roşu de ger”, spune Timu.
Codurile meteo de ninsoare şi viscol
Codul galben de ninsoare este emis atunci când, într-o zonă aflată la o altitudine de sub 800 metri, stratul de zăpadă depus într-o zi măsoară între 10 şi 30 de centimetri. Codul galben de viscol e emis atunci când vântul bate cu 36-72 km/h şi viscoleşte zăpada.
Codul portocaliu de ninsoare este emis atunci când, într-o zonă aflată la o altitudine de sub 800 metri, stratul de ninsoare depus este mai gros de 50 de centimetri. Codul portocaliu de viscol este emis, de regulă, atunci când viteza vântului care viscoleşte zăpada depăşeşte 70 km/h.
Din nou, codul roşu nu are criterii clare, dar dacă vântul va bate cu peste 100 de kilometri la oră, viscolind un strat foarte gros de zăpadă, atunci este posibil ca el să fie emis. O situaţie la limită, între portocaliu şi roşu, a avut loc săptămâna trecută, când viscolul a afectat câteva zone din România. Atunci, deşi ANM a emis cod portocaliu, serviciul meteo din Bulgaria a emis cod roşu de viscol. Mai mult, bulgarii au anunţat atunci că şi câteva zone din România sunt sub cod roşu de viscol, din punctul de vedere al serviciului meteo bulgar.
Codurile meteo de vânt
De asemenea, poate fi emis cod numai de vânt, atunci când nu avem strat de zăpadă care ar putea fi viscolită. Codul galben de vânt este emis atunci când vântul bate cu 55-90 km/h, iar codul portocaliu e emis atunci când viteza vântului depăşeşte 80-90 km/h.
Dacă articolul ţi-a fost de ajutor, dă-ne un LIKE pe pagina noastră de Facebook.
