O cercetare amplă făcută de spanioli după model american ne arată cum au ajuns primii români în Spania, cum s-au integrat, cum s-au dezvoltat personal și ce vor ei de la țara de adopție, dar și de la cea de origine.
Jose Luis Molina este profesor al Universităţii Autonome din Barcelona, în departamentul de Antropologie Socială şi Culturală. Modelul american se referă la o cercetare făcută anterior pentru a observa migrația mexicanilor în Statele Unite ale Americii.
Cercetătorul spaniol a realizat faptul că, deși în Spania trăiau un milion de români (a doua cea mai numeroasă comunitate de migranți, după marocani), statul iberic și societatea în general nu cunoșteau mai nimic despre acești oameni nou-veniți.
Molina a arătat care sunt motivele pentru care a devenit extrem de interesat de comunitatea românească din Spania: ”Primul este că sunt o singularitate în Balcani, iar al doilea, că sunt foarte importanţi pentru Spania”.
Cercetătorul arată și cum a început migrația românilor în Spania. Iar descoperirile sale sunt extrem de interesante. Potrivit lui Molina, primii migranți au fost adventiștii.
Primii au fost adventiștii din România
”Acei protestanţi din România care cunoşteau deja experienţa migraţiei au condus migraţia din România către alte părţi ale Europei. Mulţi au venit atât în Madrid, cât şi în Castellon. De ce? Pentru că aproape de Castellon era o biserică adventistă, aşa că s-au simţit foarte confortabil acolo şi au avut parte de mult sprijin din partea spaniolilor. De asemenea, mulţi s-au aşezat în Madrid, care e principalul punct de migraţie în Spania”, explică el pentru adevarul.ro.
Românii au început să caute de muncă în estul și sudul Spaniei, unde cererea era mai mare. Așa au ajuns pe linia Catalonia-Huelva, lucrând cu zecile de mii în domeniul cultivării căpșunilor, de unde și eticheta de ”căpșunari”. Românii au ajuns, în 2006, să constituie 14% din totalul populației din Castellon. Și în regiunea Almeria, în așezarea Roquetas del Mar, procentul românilor e același.
Cazul Castellon este unul extrem de interesant, spune Molina. Românii care au venit aici – fie ei ortodocși, adventiști sau de altă confesiune – au fost sprijiniți și de o comunitate a Bisericii Catolice, Caritas. Această înțelegere între ortodocși și catolici în Castellon a mers chiar mai departe. O biserică catolică s-a transformat peste noapte în una ortodoxă, de exemplu.
O biserică catolică a devenit ortodoxă
”În cazul ortodocşilor şi catolicilor, la nivel instituţional, există multă colaborare. În cazul Roquetas del Mar, există o relaţie foarte bună între preotul catolic, cel ortodox şi cel greco-roman, pentru că sunt toţi creştini, au aceeaşi religie”, arată Molina.
Cercetătorul iberic este de părere că românii s-au integrat extrem de bine în Spania, dar nu poate să își explice de ce presa spaniolă le este ostilă. Și nu doar cea spaniolă. Molina își aduce aminte de un reportaj BBC în Piatra Neamț, în care echipa de jurnaliști s-a concentrat doar pe aspectele negative. ”Nu e adevărat, e complet părtinitor. Căutau lucruri specifice, oameni specifici şi nu e cinstit, pentru că nu îţi arată locul, se concentrează pe anumite probleme doar”, spune el.
Românii născuți în Spania știu limba, dar nu știu cultura română: ”E păcat”
Molina a mai constatat un amănunt interesant. Generația de români născută în Spania, din părinți migranți, cunoaște limba română. Dar nu româna academică, ci româna domestică. Iar, potrivit cercetătorului, e mare păcat că românii din Spania nu au parte (încă) de cursuri de română în școli.
”Da, cred că e ceva de care trebuie să fim conştienţi, de faptul că a doua generaţie de români nu vorbeşte o română bună, că nu ştie să scrie în română, pentru că n-au avut niciodată şansa de a o studia. Tinerii români îl ştiu pe Eminescu, dar, în afară de el, n-aş spune că ştiu alte personalităţi culturale ale României, şi sunt o mulţime de scriitori buni. E păcat”
Cercetătorul a mai observat un lucru: atât românii din Spania, cât și cei din România îi condamnă pe politicieni pentru stadiul în care e țara lor. Cei din Spania spun chiar că corupția e cea care îi sperie să revină acasă și să își întemeieze afaceri ale lor în țara din care se trag.
”Toată lumea îi vorbeşte rău pe politicienii din România. Problema cu România nu sunt românii, ci politicienii ei”, este una dintre concluziile sale.
