Cele mai frecvente cauze ale crampelor abdominale. Cum să eviți diareea

Foto: Pixabay

Crampele la stomac și diareea afectează tot mai mulți români, iar durerile de burtă și efectele acestora acoperă numeroase simptome și senzații diferite.

În acest articol aflați care sunt principalele cauze ale crampelor abdominale, dar și cum le puteți ține la distanță.

Cauzele crampelor abdominale sunt multiple și, de cele mai multe ori, nu sunt corelate.

Principale cauze ale crampelor abdomniale sunt infecțiile, dar și obstrucția interstinelor și alte tulburări intestinale, cum sunt toxiinfecțiile alimentare sau indigestiile.

Unele infecții din alte zone ale corpului pot provoca și dureri de burtă. Infecțiile din sânge, de exemplu, pot duce la apariția unor bacterii în tractul digestiv, care pot provoca modificări în digestie, provocând probleme cum ar fi diareea sau constipația.

De asemenea, în cazul femeilor, crampele abdominale pot fi provocate de menstruație.

Cauze crampe abdominale

  • toxiinfecția alimentară
  • constipația
  • diareea
  • balonarea
  • gastroenterita
  • refluxul gastroesofagian
  • stările de vomă
  • stresul

Puteți trata durerile alimentare în funcție de cauzele acestora, care vor fi stabilite de medic, prin medicamente, în special suplimente și antibiotice, dar și prin metode naturiste.

Ceaiul de mușețel este cel mai eficient mod de a calma un stomac deranjat, în timp ce masajul și căldura zonei abdominale ajută la ameliorarea durerilor.

Cum evităm diareea?

Diareea este una dintre cele mai neplăcute stări ale corpului uman, iar episoadele acută durează chiar și două zile, perioadă în care numărul scaunelor moi sau lichide atinge cote foarte ridicate.

Diareea provoacă deshidratare și pierderi de săruri minerale, iar când e cauzată de bacterii sau virusuri, poate fi însoțită și de stări febrile.

Printre cele mai cunoscute cauze ale apariției diareei se numără infecțiile bacteriene cu Salmonella, Campylobacter, Escherichia coli, Shigella, Vibrio cholarae, Clostridium perfringens, Klebsiella oxytoca, Plesimonas shigelloides, Salmonella typhi, Yersinia enterocolitica sau Bacilus cereus. Alimentele și apa contaminate cu aceste bacterii provoacă diaree.

De asemenea, diareea poate fi provocată și de virusuri, precum rotavirusurile, coronavirusurile, parvovirusurile, calicivirusurile, astrovirusurile, enterovirusurile.

Paraziții din apă, dar și anumite infecții fungice, intoleranțe alimentare și administrarea unor medicamente sunt alte cauze frecvente ale diareei.

Pe lângă medicamente, un bun tratament pentru diaree trebuie să fie completat de adoptarea unui regim alimentar care este sărac în alimente ce pot provoca aciditate și disconfort gastric. Sunt recomandate, în schimb, alimente precum bananele, brânza, ovăzul, orezul și pâinea prăjită.

Evitați preparatele prăjite în ulei, dar și fasolea, mazărea, varza, conopida și zahărul.