Cele mai frecvente 3 afecțiuni digestive la copii: reflux, constipație, intoleranțe alimentare

Sistemul digestiv al copiilor poate prezenta unele sensibilități pe parcursul perioadei de creștere, iar acest lucru îi poate îngrijora pe părinți. Problemele digestive variază de la forme ușoare, care apar sporadic, până la afecțiuni care se prelungesc sau afectează confortul zilnic [1]. Iată care sunt cele mai frecvente afecțiuni, cum se manifestă fiecare și când este indicat să consulți un medic!

1. Refluxul gastroesofagian la copii

Refluxul gastroesofagian se instalează atunci când o parte din conținutul stomacului urcă spre esofag. La bebeluși, regurgitarea după masă apare des, mai ales în primele luni. De exemplu, sugarii elimină frecvent lapte pe gură, imediat după hrănire. Acest proces poartă denumirea de reflux fiziologic și se atenuează în mod natural până la vârsta de 12-18 luni, odată cu maturizarea sfincterului esofagian inferior.

Simptomele refluxului obișnuit includ regurgitarea după masă, agitația și plânsul. Când observi că aceste episoade devin frecvente, se asociază cu dificultăți la hrănire, stagnare în greutate sau semne de suferință respiratorie, este necesară o evaluare medicală. Aceste manifestări pot semnala refluxul patologic, adică boala de reflux gastroesofagian.

Cauzele refluxului includ: dezvoltarea incompletă a sistemului digestiv, poziția incorectă în timpul meselor sau posibilele alergii la proteina laptelui de vacă. Pentru a reduce disconfortul, evită mesele bogate și menține copilul într-o poziție verticală 20-30 de minute după fiecare masă. Nu oferi porții mai mari decât cele recomandate și acordă atenție episoadelor de agitație sau plâns [2][3].

2. Constipația la copii

Constipația se manifestă prin scaune rare, tari sau eliminate cu dificultate. Mulți copii mici trec prin episoade de constipație, mai ales atunci când li se schimbă alimentația, spre exemplu la începutul diversificării sau când merg la grădiniță. Unii părinți remarcă, în această perioadă, că micuțul evită toaleta sau acuză dureri la eliminarea scaunului.

Principalele motive pentru apariția constipației sunt:

• prea puține lichide în alimentație;
• un aport redus de fibre din fructe, legume sau cereale integrale;
• lipsa mișcării zilnice;
• schimbări emoționale, stres, teamă de durere la toaletă.

Măsuri pe care le poți aplica:

• discută cu un nutriționist despre mesele copilului;
• asigură-te că cel mic bea apă în mod regulat;
• încurajează activitatea fizică: joaca afară, plimbările sau sporturile ușoare;
• creează o rutină relaxată la masă;
• încurajează mersul la toaletă la aceeași oră.

Dacă apar semne de alarmă, precum scaune cu sânge, dureri abdominale severe, vărsături, distensie marcată sau refuzul prelungit al alimentației, consultă medicul cât mai curând. Administrarea de medicamente sau suplimente se face exclusiv la recomandarea specialistului, pentru a preveni potențialele efecte adverse [1][4]!

3. Intoleranțele alimentare la copii

Intoleranțele alimentare se referă la reacțiile neplăcute pe care corpul le are la anumite produse alimentare. Cea mai întâlnită este intoleranța la substanța din lapte numită lactoză. Mulți copii simt disconfort la nivelul abdomenului, gaze sau diaree, după ce consumă lapte sau produse lactate. În cazul intoleranței la lactoză, semnele apar de regulă în primele ore după ingestie și pot include balonare, zgomote intestinale accentuate, crampe sau scaune moi.

Intoleranța la gluten este prezentă în boala celiacă, care are manifestări mai complexe și implică reacții autoimune cu efecte asupra mucoasei intestinale, dar există și sensibilitatea non-celiacă la gluten, ce cauzează tranzit modificat sau disconfort abdominal dacă se consumă grâu, orz sau secară. Intoleranța la fructoză, deși mai rară, se poate manifesta prin balonare, crampe sau diaree, mai ales după consumul unor fructe sau sucuri bogate în fructoză.

Diagnosticul intoleranțelor alimentare implică, de cele mai multe ori, următorii pași:

1. notarea alimentelor consumate și a simptomelor apărute într-un jurnal;
2. excluderea alimentelor suspecte, urmată de reintroducerea treptată a acestora, sub supravegherea medicului;
3. efectuarea unor analize de sânge sau teste genetice, la recomandarea specialistului.

Nu elimina definitiv niciun aliment din meniul copilului fără consultul specialistului în gastroenterologie pediatrică. Eliminarea de alimente pe termen lung, fără indicație, poate genera deficit de vitamine și minerale și poate afecta dezvoltarea normală [5]!

Recomandări practice pentru părinți

• observă cu regularitate starea de sănătate a copilului și notează orice modificare a tranzitului intestinal sau a apetitului;
• asigură un aport suficient de apă și evită sucurile îndulcite sau băuturile carbogazoase;
• încurajează copilul să fie activ zilnic, să se joace și să își formeze o rutină de mers la toaletă;
• comunică des cu medicul pediatru, mai ales dacă apar semne care nu se ameliorează. Doar medicul poate recomanda tratament sau investigații suplimentare atunci când este necesar [1][2][4][5].

Acest articol are un rol strict informatic și nu înlocuiește consultația de specialitate. Pentru un diagnostic corect și un tratament adecvat consultă întotdeauna medicul!

Surse de informare:

[1] „Gastrointestinal Issues.” Penn State Health, 2025, www.pennstatehealth.org/childrens/services-treatments/gastrointestinal-issues. Accesat în data de 14 Aug. 2025. 

[2] Rosen Rachel et al. „Pediatric Gastroesophageal Reflux Clinical Practice Guidelines: Joint Recommendations of the North American Society for Pediatric Gastroenterology, Hepatology and Nutrition and the European Society for Pediatric Gastroenterology, Hepatology, and Nutrition.” Journal of pediatric gastroenterology and nutrition, vol. 66,3 (2018): 516-554.
doi:10.1097/MPG.0000000000001889. Accesat în data de 14 Aug. 2025..

‌[3] Palittiya Sintusek, et al. „Gastroesophageal Reflux Disease in Children: What’s New Right Now?” World Journal of Gastrointestinal Endoscopy, vol. 15, no. 3, 16 Mar. 2023, pp. 84–102, pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10080553/, https://doi.org/10.4253/wjge.v15.i3.84. Accesat în data de 14 Aug. 2025.

[4] „Constipation in Children – Symptoms & Causes – Mayo Clinic.” Mayo Clinic, 2025, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/constipation-in-children/symptoms-causes/syc-20354242. Accesat în data de 14 Aug. 2025.

‌[5] „Food Intolerance.” Nhs.uk, Oct. 2017, www.nhs.uk/conditions/food-intolerance/. Accesat în data de 14 Aug. 2025.

Sursa foto: Shutterstock