Ce posturi se desființează și unde se taie. 9 măsuri din legea care vizează administrația, pe care Bolojan vrea să își asume răspunderea la final de lună

În lipsa unei reforme administrativ-teritoriale reale, care ar implica desființarea comunelor cu număr foarte mic de locuitori, comasarea mai multor localități pentru a reduce aparatul administrativ stufos și chiar reorganizarea României pe regiuni în loc de județe, Guvernul Bolojan vrea să își asume răspunderea pe o lege care se limitează la a tăia numărul de posturi din administrație pentru a reduce cheltuielile statului și a micșora deficitul bugetar.

La începutul săptămânii, premierul a propus ziua de joi, 29 ianuarie, ca dată pentru asumarea răspunderii Guvernului în Parlament pe această nouă lege. Conform expunerii de motive ce însoțește textul legislativ, prin aplicarea măsurilor respective, statul va face o economie medie de 5,3 miliarde de lei pe an, pentru următorii 5 ani (2026-2030), așadar peste 1 miliard de euro pe an.

Dacă legea va trece, circa 12.800 de posturi ocupate din administrația locală vor fi desființate, una dintre cele mai afectate categorii urmând să fie cea a consilierilor personali de la cabinetele primarilor, viceprimarilor etc (aproape 7.000 de posturi desființate, după cum a declarat ministrul Dezvoltării).

GreatNews a analizat proiectul de lege lansat în consultare publică de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, și vă prezintă cele mai importante prevederi care vizează reduceri de posturi și de cheltuieli din administrația locală și centrală.

1. Reducerea numărului de polițiști locali

Numărul maxim va fi de:

a) 1 post la fiecare 1.200 de locuitori pentru comune, oraşe, municipii şi sectoare ale municipiului Bucureşti (față de 1.000 în prezent);

b) 1 post la fiecare 6.500 de locuitori pentru judeţe, respectiv municipiul Bucureşti (față de 5.000 în prezent);

c) unităţile administrativ-teritoriale (UAT) cu un număr de locuitori mai mic de 4.500 nu pot înființa poliție locală decât dacă cheltuielile de funcționare sunt asigurate integral din venituri proprii. În acest caz numărul este de maximum 3 polițiști locali;

În prezent, UAT-urile cu mai puțin de 3.500 de locuitori pot avea maximum 3 posturi de polițiști locali, iar legea nu condiționează existența posturilor de capacitatea autorității locale de a-i plăti pe polițiști din fonduri proprii.

2. Cum se reduce numărul de posturi din cabinetele miniștrilor, premierului, primarilor, viceprimarilor etc:

Numărul maxim de posturi va fi de:

a) 5 posturi pentru cabinetul premierului (față de 9 în prezent);

b) 5 posturi pentru cabinetul viceprim-ministrului cu portofoliu, ministrului de stat (față de 6 în prezent);

c) 3 posturi pentru cabinetul viceprim-ministrului fără portofoliu (față de 4 în prezent);

d) 3 posturi pentru cabinetul ministrului, secretarului general al Guvernului şi şefului Cancelariei Prim-Ministrului (față de 4 în prezent);

e) 3 posturi pentru cabinetul ministrului delegat (față de 4 în prezent);

f) 1 post pentru cabinetul secretarului general adjunct al Guvernului, secretarului de stat şi asimilatului acestuia din cadrul ministerelor şi aparatului de lucru al Guvernului şi consilierului de stat (față de 2 prezent);

g) 1 post pentru cabinetul conducătorului de organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu rang de secretar de stat (față de 2 în prezent);

h) 4 posturi pentru cabinetul primarului general al municipiului Bucureşti (față de 6 în prezent);

În ceeea ce privește numărul de posturi din cabinetele primarilor și președinților de consilii județene, legea actuală prevede câte 4 posturi pentru președinții de CJ, pentru primarii municipiilor reședință de județ și pentru primarii de sectoare. Restul primarilor pot avea 2 posturi. Noua lege introduce criteriul populației. Astfel, vor fi:

i) 4 posturi pentru cabinetul preşedintelui consiliului judeţean şi primarilor unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale cu o populație peste 100.000 de locuitori;

j) 3 posturi pentru cabinetul primarilor de comună, oraș sau municipiu cu o populație de 30.000 – 100.000 de locuitori;

k) 2 posturi pentru cabinetele primarilor comunelor, orașelor sau municipiilor cu populație între 10.000 și 30.000 de locuitori, viceprimarilor comunelor, orașelor sau municipiilor cu o populație de 30.000 – 100.000 de locuitori, viceprimarilor comunelor, orașelor sau municipiilor cu o populație de peste 100.000 de locuitori, viceprimarilor sectoarelor municipiului Bucureşti, viceprimarilor generali ai municipiului București, vicepreşedinţilor consiliilor judeţene, precum și pentru cancelaria prefectului;

l) 1 post pentru cabinetele primarilor comunelor, orașelor sau municipiilor cu o populație mai mică de 10.000 de locuitori și viceprimarilor comunelor, orașelor sau municipiilor cu o populație între 10.000 și 30.000 de locuitori.

3. Desființarea unor cabinete

Viceprimarii comunelor, orașelor și municipiilor cu o populație sub 10.000 de locuitori nu vor mai putea avea cabinete.

Se desființează și cabinetele subsecretarilor de stat, ai asimilaţilor acestora din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, din cadrul ministerelor şi al celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale.

4. Reducerea numărului de angajați din administrația locală

Toate UAT-urile sunt obligate să reducă numărul maxim de posturi cu 30%, în acest procent intrând și posturile neocupate. Reducerea cu 30% a numărului de posturi nu trebuie să conducă la un procent mai mare de 20% aplicat posturilor ocupate.

Temporar, pe parcursul anului 2026, primăriile și celelalte UAT-uri pot să opteze pentru diminuarea cheltuielilor de personal (în loc să desființeze 30% din posturi). În acest caz, diminuarea cheltuielilor se va face după o formulă stabilită în lege.

În cazul în care nu respectă obligația impusă de noua lege, ANAF va sista, în maximum 10 zile, alimentarea bugetelor UAT-urilor respective cu cote defalcate din impozitul pe venit.

5. Serviciile și direcțiile din autorităţile şi instituţiile publice vor putea fi înființate cu un număr mai mic de persoane, astfel:

a) pentru constituirea unui serviciu este necesar un număr de minimum 7 posturi de execuţie;
b) pentru constituirea unei direcţii este necesar un număr de minimum 15 posturi de execuţie;
c) pentru constituirea unei direcţii generale este necesar un număr de minimum 25 de posturi de execuţie.”

Până acum, pentru a putea constitui un serviciu era necesar un număr de minimum 10 posturi de execuție, pentru o direcție – minimum 20 de posturi de execuție, iar pentru o direcție generală – minimum 35 de posturi de execuție.

6. Guvernul va stabili salariile angajaților din primăriile fără bani

Mai precis, angajații care lucrează în administrație în primării (sau în instituțiile și serviciile publice din subordinea acestora) care nu își pot acoperi cheltuielile salariale din veniturile proprii provenite din impozite și taxe locale, vor avea salariile de bază stabilite de Guvern. Grilele de salarizare vor fi aprobate printr-o hotărâre a guvernului în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii.

Prevederea nu se aplică la nivelul municipiului București și nici în cazul consiliilor județene și al altor servicii publice de interes județean.

7. Reducerea numărului de membri din unele consilii de administrație

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară va fi condusă de un consiliu de administrație format din 5 membri, dintre care unul este directorul general al Agenției Naționale și președinte al consiliului de administrație (față de 9 în prezent).

Agenția Națională pentru Locuințe (ANL) va avea un consiliu de administrație compus din 5 membri desemnați și numiți prin ordin al ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (față de 5-7 membri în prezent).

8. Reducerea numărului de posturi din instituțiile prefectului

Numărul total de posturi din instituțiile prefectului se reduce cu 25%, cu excepția posturilor serviciilor publice comunitare de pașapoarte și serviciilor publice comunitare pentru permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor.

9. Reducerea cheltuielilor de personal cu 10%

În anul 2026,toate ministerele și instituțiile din subordinealor, indiferent de modul de finanțare, cu excepția instituțiilor din învățământul preuniversitar de stat, trebuie să își reducă cheltuielile de personal cu 10% față de cheltuielile de personal din anul 2025.

Reducerea de 10% se aplică centralizat asupra tuturor cheltuielilor de personal. Pentru reducerea cheltuielilor de personal, ordonatorii de credite pot aplica mai multe modalități (însă fără să afecteze salariul de bază), ca de exemplu:

a) reducerea numărului de posturi finanţate;
b) disponibilizarea de personal;
c) reducerea nivelului unor sporuri;
d) alte modalități de reducere a cheltuielilor de personal.