Președintele României, Klaus Iohannis, a anunțat în seara zilei de sâmbătă, 14 martie, că de luni va decreta stare de urgență în România din cauza pandemiei de coronavirus.
În acest context, poate v-ați întrebat ce înseamnă stare de urgență și ce prespune ea concret.
Cele două texte legislative care explică / definesc starea de urgență sunt Constituția României și Ordonanța de urgență nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență.
Klaus Iohannis a anunțat că luni va decreta stare de urgență
Starea de urgență în Constituția României
1. Potrivit Aricolului 93 din Constituția României, preșdintele României poate să instituie, potrivit legii, starea de urgență în întreaga țară sau în unele unități administrativ-teritoriale.
2. Președintele trebuie să solicite Parlamentului încuviințarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.
3. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de urgență și funcționează pe toată durata acesteia.
Ce este starea de urgență?
4. Legea care definește mai exact ce înseamnă starea de urgență este Ordonanța de urgență nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență.
Potrivit acesteia, starea de urgență reprezintă ansamblul de măsuri cu caracter politic, economic, social și de ordine publică, instituit în întreaga țară sau în anumite zone ori în unele unități administrativ-teritoriale, în următoarele situații:
a) existența unor amenințări la adresa siguranței naționale sau democrației constituționale, ceea ce face necesare apărarea instituțiilor statului de drept și menținerea sau restabilirea stării de legalitate;
b) iminența producerii ori producerea unor dezastre, ceea ce face necesare prevenirea, limitarea și înlăturarea efectelor acestora (în această situație ne aflăm acum din cauza pandemiei de coronavirus).
5. Pe durata stării de urgență, proporțional cu gravitatea situației ce a determinat instituirea sa și numai dacă este necesar, poate fi restrâns exercițiul unor drepturi sau libertăți fundamentale înscrise în Constituție, cu acordul ministrului justiției.
6. Starea de urgență se poate institui pe o perioadă de cel mult 30 de zile.
7. În funcție de evoluția situațiilor de pericol, președintele României, cu încuviințarea Parlamentului, poate prelungi durata stării instituite și poate extinde sau restrânge aria de aplicare a acesteia.
8. La instituirea stării de urgență, unele atribuții ale administrației publice centrale și locale trec în competența autorităților militare.
9. Autoritățile civile ale administrației publice centrale și locale de specialitate continuă exercitarea atribuțiilor care nu au fost transferate autorităților militare și au obligația de a acorda sprijin autorităților militare.
10. În exercitarea atribuțiilor ce le revin pe durata stării de asediu sau a stării de urgență, autoritățile militare pot emit ordonanțe militare care au putere de lege.
11. În cazul instituirii stării de urgență în temeiul art. 3 lit. b) (adică în cazul iminenței producerii ori în cazul producerii unor dezastre, în scopul limitării și înlăturării efectelor acestora), coordonarea aplicării măsurilor dispuse revine Comisiei Guvernamentale de Apărare împotriva Dezastrelor.
Pentru aplicarea stării de urgență, autoritățile civile și militare pot să:
12. Să limiteze sau să interzică circulația vehiculelor sau a persoanelor în anumite zone ori între anumite ore și să elibereze, în cazuri justificate, permise de liberă circulație;
13. Să efectueze controale asupra unor persoane sau locuri, când acestea se impun;
14. Să efectueze razii;
15. Să exercite în mod exclusiv dreptul de a autoriza desfășurarea adunărilor publice, a manifestațiilor sau marșurilor;
16. Să evacueze din zona supusă regimului stării de asediu sau de urgență persoanele a căror prezentă nu se justifică;
17. Să dirijeze persoanele evacuate sau refugiate pe direcțiile și în zonele stabilite și să țină evidența acestora;
18. Să dispună depunerea temporară, la organele de poliție de pe raza județului sau a municipiului București, a armelor, munițiilor și materialelor explozive aflate asupra populației și să procedeze la căutarea celor nedepuse în termenul stabilit, urmând ca la încetarea măsurii excepționale acestea să fie înapoiate celor în drept să le dețină; să dispună închiderea temporară a societăților care comercializează arme și muniții și să instituie paza acestora;
19. Să protejeze informațiile cu caracter militar destinate a fi comunicate prin mass-media; informațiile cu privire la starea de urgență, cu excepția celor referitoare la dezastre, se dau publicității numai cu avizul autorităților militare; mijloacele de comunicare în masă, indiferent de natura și de forma de proprietate, sunt obligate să transmită, cu prioritate, mesajele autorităților militare, la cererea acestora;
20. Să dispună închiderea temporară a unor stații de distribuire a carburanților, a unor restaurante, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociațiilor și ale altor localuri publice;
21. Să suspende temporar apariția sau difuzarea unor publicații ori a unor emisiuni ale posturilor de radio sau de televiziune;
22. Să asigure paza militară a stațiilor de alimentare cu apă, energie, gaze, a sediilor posturilor de radiodifuziune și de televiziune publice, a operatorilor economici care dețin capacități de importanță strategică la nivel național, precum și a obiectivelor de importanță deosebită pentru apărare, prin punerea în aplicare a Planului de mobilizare a economiei naționale pentru apărare; când situația impune, dispun oprirea temporară a alimentării cu gaze, energie și apă potabilă, după caz;
23. Să dispună raționalizarea alimentelor și a altor produse de strictă necesitate;
24. Să emită ordonanțe militare sau ordine, după caz;
25. Să interzică circulația rutieră, feroviară, maritimă, fluvială și aeriană pe diferite rute;
26. Autoritățile civile și militare au dreptul de a ordona unităților Ministerului de Interne competente să efectueze rețineri pe timp de 24 de ore. Arestarea persoanei reținute se poate face pe baza mandatului dat de procurorul delegat.
Există și sancțiuni pentru cei care nu respectă măsurile luate de autorități.
27. Pe durata stării de urgență autoritățile și instituțiile publice, populația și agenții economici sunt obligați să aplice și să respecte prevederile legale speciale pe domeniu, precum și măsurile dispuse de autoritățile competente.
28. Nerespectarea măsurilor impuse de autorități pe timpul stării de urgență se sancționează cu amendă de la 100 lei la 5.000 lei, pentru persoane fizice, și de la 1.000 lei la 70.000 lei, pentru persoane juridice.
